Asediată de zeci de clarificări și contestații și cu un proces în spate care a ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție, licitația pentru proiectarea și execuția Drumului Expres (DE) Craiova – Pitești, demarată în vara anului trecut de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), este la un pas de anulare. Avizate sunt tronsoanele de drum 3 și 4 – de la kilometrul 57, intersecția cu DN 65, până la intersecția cu autostrada A1 București – Pitești, dar și tronsonul 1, care pleacă din Centura de Nord a Craiovei, este într-o situație similară. Singura care ar putea rămâne în picioare este licitația pentru tronsonul 2, dar și aici a apărut, zilele trecute, o contestație la unul dintre loturi. Asociația Pro Infrastructură consideră că vina pentru această situație o are CNAIR, „incapabilă să întocmească o documentație clară“, în timp ce reprezentanții Companiei spun că nu documentația este problema, ci dorința constructorilor de a obține un profit cât mai mare de pe urma lucrărilor la acest drum expres.
Drumul Expres (DE) Craiova – Pitești, de care se tot vorbește de mai bine de zece ani, pare și în prezent o „fata morgana“ a Olteniei, chiar dacă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în calitate de beneficiar, a lansat, în iulie 2017, licitația pentru proiectarea și execuția acestui obiectiv. Drumul a fost împărțit în patru tronsoane, pentru care au fost demarate proceduri separate de achiziție publică, dar și așa lucrurile par să se împotmolească înainte de a face primul pas. Licitațiile au fost luate cu asalt nu doar de societăți din țară, ci și de firme și asocieri de firme din Italia, Spania, Turcia sau Slovacia, iar contestațiile nu au întârziat să apară.
Majoritatea contestatarilor a cerut să se elimine din documentația de atribuire cerința privind includerea în ofertă a cheltuielilor aferente corectării erorilor de proiectare survenite în faza elaborării Studiului de Fezabilitate (SF). O cerință care ar arăta, de fapt, că beneficiarul ar recunoaște faptul că SF-ul care stă la baza proiectului, întocmit încă din anul 2007 și neactualizat, ar avea unele carențe și inexactități, după cum se menționează în unele contestații. Alți contestatari au cerut chiar suspendarea procedurii, pornind tot de la studiul de fezabilitate, „unul incorect, care nu a fost elaborat în conformitate cu standardele și normele în vigoare“, ceea ce ar fi dus la „o valoare a proiectului estimată în mod incorect“. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a respins însă o serie de astfel de contestații, pe care le-a considerat tardive, nefondate sau inadmisibile. Și, totuși…
Tronsoanele 3 și 4, la latitudinea Înaltei Curți
O firmă care nu s-a înscris la licitații, SC Strabag SRL, dar a contestat caietul de sarcini întocmit de CNAIR pentru tronsoanele 3 și 4, a avut însă câștig de cauză la CNSC. Compania a mers mai departe la Curtea de Apel București (CAB), dar instanța nu a schimbat decizia, iar licitațiile pentru aceste două tronsoane ale drumului expres sunt aproape de a fi anulate. CNAIR a încercat marea cu degetul și a ales o cale extraordinară de atac, ajungând la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ). Termenul de judecată a fost stabilit pe 20 iunie.
Până atunci, cele două licitații sunt sistate. În funcție de decizie, procedura continuă sau se anulează, cale de mijloc nu există. „Părerea mea este că prin această acțiune la Înalta Curte, CNAIR vrea să «învie mortul», cum se spune, dar nu cred că are prea mari șanse. Nu cred că Înalta Curte va lua o altă decizie față de cea a Curții de Apel. Dacă nu se admite cererea CNAIR, singura variantă este să se anuleze licitațiile pentru tronsoanele 3 și 4 și să se reia procedura. Nu poți continua, din moment ce nu poți să pui în operă o decizie a instanței, pentru că e caz penal. Și așa se ratează un proiect, din cauza unui caiet de sarcini făcut pe genunchi“, este de părere Ionuț Ciurea, vicepreședinte și director executiv la Asociația Pro Infrastructură, un ONG care susține dezvoltarea infrastructurii din România. „Noi mergem mai departe pentru că suntem convinși că avem dreptate și cred că Înalta Curte va da o decizie favorabilă nouă. Dacă nu se va întâmpla așa, vom găsi o soluție pentru a continua licitațiile. Cert este că licitațiile pentru tronsoanele 1 și 2 merg mai departe, pentru că aici contestațiile nu au fost admise“, susține, în replică, Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR SA.
„Nu vă așteptați prea curând la acest drum expres“
Ionuț Ciurea a explicat, pentru GdS, și cum s-a ajuns în situația ca licitația pentru tronsoanele 3 și 4 ale DE Craiova – Pitești să fie la un pas de anulare, dând vina pe angajații CNAIR, „incapabili să întocmească o documentație clară“. „Nu vă așteptați prea curând la acest drum expres. Sunt patru tronsoane scoase la licitație, cinci licitații în total, și la toate au existat contestații. S-a ajuns la Curtea de Apel București, iar instanța a dat câștig de cauză contestatarilor și a obligat CNAIR să prelungească termenul de depunere a ofertelor. Numai că cei din Companie au deschis ofertele până ca instanța să se pronunțe, iar când aceasta a luat decizia prelungirii termenului, CNAIR nu a putut să pună în aplicare decizia. A găsit o cale să atace pe procedură extraordinară decizia CAB, la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar acum licitațiile stau pe loc până se dă un verdict. Dar nu cred că vor câștiga, iar licitațiile trebuie reluate, ceea ce înseamnă ani pierduți“, a spus Ciurea.
„Și cu licitația pentru tronsonul 1 sunt probleme, pentru că există o contestație și o decizie a CNSC favorabilă constructorului. Și în acest caz, cred că 99 la sută se va anula procedura. De ce? Pentru că CNAIR nu a fost în stare să întocmească o documentație clară, care să nu lase loc de interpretări, și să facă o evaluare a ofertelor așa cum trebuie. Cel mai probabil, CNAIR va ataca și această decizie la Curtea de Apel și iar se pierde timp. Așa că o să mai stăm mult și bine fără acest drum expres Craiova – Pitești. Mai nou, a apărut o contestație și la un lot din tronsonul 2 (21 mai – n.r.), așa că tot proiectul este blocat“, a mai spus vicepreședintele Asociației Pro Infrastructură. CNSC a admis la începutul acestei luni o contestație formulată de SC Construcții Erbașu SA, ca lider de asociere, vizavi de tronsonul 1, obligând CNAIR să anuleze un proces-verbal și actele subsecvente și să reevalueze oferta contestatorului.
„Proiectantul să-și dea interesul și să facă o proiectare ca lumea“
Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere au însă o altă părere. Ei cred că sumele estimate pentru acest proiect sunt suficient de mari încât să acopere și eventuale neconcordanțe din SF și că nu documentația este problema, ci dorința constructorilor de a obține un profit cât mai mare de pe urma lucrărilor. „Plătim sume generoase, așa că proiectantul să-și dea interesul și să facă o proiectare ca lumea. El ne poate forța să acceptăm o soluție, dar, în general, soluțiile ieftine sunt și proaste. S-a stabilit clar că trebuie să dureze un an proiectarea și doi ani execuția, fă proiectul în așa fel încât să nu te blochezi la execuție! Chiar dacă Studiul de Fezabilitate mai are lacune pe anumite zone, tu, ca proiectant, trebuie să-ți iei măsuri să nu se întâmple nimic cu execuția. Noi considerăm că documentația întocmită e clară, dar tu, constructor, nu specula diverse chestii ca să-ți maximizezi profitul“, a afirmat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Legat de situația din județul Olt, unde drumul expres ocolește municipiul Slatina chiar prin curtea unei fabrici a Grupului Prysmian, inaugurată în mai 2013, reprezentantul CNAIR susține că problema a fost a Primăriei Slatina, care a dat autorizație de construire, deși știa de SF-ul din 2007, dar că lucrurile s-au rezolvat. „O să tragem coridorul mai spre sud, în așa fel încât drumul expres să ocolească fabrica“, a spus Șerbănescu. În ceea ce privește termenul de începere a lucrărilor la DE Craiova – Pitești, în cea mai optimistă variantă (cu atribuire a proiectării în 2019 și cu un proiect făcut „ca la carte“ în 12 luni), prima cupă de excavator care va săpa la fundația drumului ar apărea prin anul de grație „20-20“, cum ar spune premierul Viorica Dăncilă.
Cum este împărțit Drumul Expres Craiova – Pitești
Proiectarea și execuția Drumului Expres Craiova – Pitești a fost scoasă la licitație în vara anului trecut pe patru tronsoane, toate cu același criteriu de atribuire – „cel mai bun raport calitate-preț“ și cu aceeași sursă de finanțare – fonduri nerambursabile UE 2014-2020 POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare) în cofinanțare cu bugetul de stat, potrivit anunțului de participare publicat în SEAP.
Tronsonul 1 are 17 kilometri și 700 de metri, pleacă din Varianta de ocolire Craiova Nord, se oprește la limita județului Dolj și traversează teritoriile administrative ale localităților Craiova, Ghercești, Pielești și Robănești.
Tronsonul 2 are două loturi, de la km 17+700 până la km 36+200, respectiv de la km 36+200 până la km 57+550, pleacă de la limita cu Doljul și se oprește în apropiere de Slatina, la intersecția cu DN 65, traversând teritoriile administrative ale localităților Balș, Bârza, Piatra Olt, Slătioara, Ulmi, Slatina și Valea Mare.
Tronsonul 3 are ca punct de început intersecția cu DN 65 km 57+550 și ca punct final km 89+300, la limita dintre județele Olt și Argeș, traversând teritoriile localităților Valea Mare, Priseaca, Scornicești, Optași, Tătulești și Colonești.
Tronsonul 4 se întinde între km 89+300 și km 121+115, până la intersecția cu autostrada A1 București – Pitești și străbate teritoriile localităților Lunca Corbului, Albota, Costești, Bradu, Sușeni și Oarja.
Cât ar costa Drumul Expres Craiova – Pitești
Potrivit datelor din SEAP, costurile estimate, fără TVA, ale Drumului Expres Craiova – Pitești sunt următoarele: tronsonul 1 – 479.802.906 lei (104.787.915 euro); tronsonul 2, lotul 1 – 671.388.627 de lei, lotul 2 – 804.960.957 de lei (adică un total de 322.431.551 euro); tronsonul 3 – 904.819.216 lei (197.610.556 euro); tronsonul 4 – 909.669.122 de lei (198.669.765 euro). Conform spuselor lui Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR SA, 85% din acești bani ar proveni din fonduri europene, iar restul de 15% de la bugetul de stat.
