Comuna doljeană Călăraşi, mărginită de Dunăre, are puţin peste 6.000 de locuitori, a căror activitate de bază este agricultura. Considerată o comună „sahariană“, din cauza solului nisipos aflat în zonă, totuși oamenii de aici reuşesc să menţină un nivel ridicat al producţiei agricole, iar comuna se dezvoltă mai mult de la an la an.
Am ajuns la Călăraşi într-o zi însorită de început de mai. Pe strada principală era forfotă. Copiii ieşeau de la şcoală, iar angajaţii primăriei şi cei care primesc ajutor social munceau de zor la înfrumuseţarea comunei, care va fi sărbătorită pe 21 mai. Se uda gazonul plantat de-o parte şi de alta a străzii şi se făceau ultimele retuşuri în Parcul Tineretului, pentru ca acesta să bucure copiii din Călăraşi, care îl vizitează zilnic. Ajunşi la primărie, am descoperit o frumoasă fântână dedicată Mariei Tănase, pe care este scris un fragment din testamentul marii artiste – „Pe un drum secetos, dornic de apă. Să se scobească adânc o fântână pentru drumeţii însetoşaţi“.
Chiar dacă nu este poziţionat într-o zonă în care peisajele să îţi fure privirea, Călăraşiul se deosebeşte prin hărnicia oamenilor şi secretele lor de a face agricultură într-o zonă despre care se spune că va deveni deşert. La vrednicia lor se adaugă şi dorinţa primarului de a face din comuna pe care o conduce de aproape 26 de ani, şi de care este foarte legat sufleteşte, una în care oamenii să stea cu drag. „Sunt primar din decembrie 1992. De atunci, oamenii nu m-au mai lăsat să plec acasă, cu toate că eu am vrut acest lucru de câteva ori. Nu a fost uşor, a fost destul de greu, pentru că am prins toate legile fondului funciar şi a trebuit să dăm peste 5.000 ha oamenilor. Nu mai avem restanţe, toţi oamenii şi-au primit terenul acum. Acum lucrăm la cadastrarea gratuită a terenurilor, deja suntem gata cu 40% dintre aceste terenuri. Urmează ca oamenii să îşi primească acele cărţi funciare. Pe om poţi să-l minţi o dată, de două ori, dar de şapte ori nu ai cum. Asta înseamnă că în mandatele mele am fost aproape de ei, am avut şi realizări, iar oamenii şi-au dat seama că eu am nevoie de ei şi ei au nevoie de mine. Trebuie să îi respecţi pe oameni şi nu să îi minţi. Niciodată nu am promis ceva ce nu am putut să fac. La alegerile trecute am vrut să nu mai candidez şi oamenii au venit la mine şi mi-au spus să candidez din nou. Eu sper să îi pot ajuta în continuare“, a declarat Vergică Şovăilă, primarul din Călăraşi.
Toate casele din comună au alimentare cu apă
În Călăraşi, din cauza solului foarte nisipos, există probleme cu pânza freatică, iar primarul a considerat că introducerea sistemului de alimentare cu apă este prioritară. De asemenea, au fost modernizate şcolile, şi dispensarele comunei. „Pe vremea când am ajuns primar, comuna era foarte diferită faţă de cum e acum. În primul rând, în satul Sărata nu exista nici biserică, nici dispensar. Două instituţii destul de importante. Una pentru liniştea sufletească, alta pentru îngrijiri medicale. Pe vremea aceea, erau 2.000 de oameni în sat şi aveau neapărată nevoie de medic. În primii ani de mandat am construit dispensarul. Acum avem acolo medic, asistent medical şi farmacie. Apoi am făcut una dintre cele mai frumoase biserici din zonă. De asemenea, am făcut drumul ce leagă cele două sate, Sărata şi Călăraşi, iar anul trecut, de ziua localităţii, am inaugurat căminul cultural din Sărata. După aceea, am modernizat şi şcolile, care arătau destul de rău, iar drumurile din tot satul le-am pietruit pentru ca oamenii să se poată deplasa bine peste tot. În Călăraşi am făcut acelaşi lucru. Am făcut un dispensar într-o clădire care era foarte urâtă, o fostă cantină. Acum arată exact ca la oraş. Am făcut şi cele două şcoli pentru că în Şcoala nr. 1, de exemplu, ploua pe copii. Şi Liceul Agricol a fost modernizat. Este foarte important ca elevii să aibă condiţii bune de învăţat. Pentru acest lucru avem o bibliotecă cu mii de volume la primărie, în afară de cele de la şcoli. În Călăraşi ne mândrim şi cu un ansamblu care funcţionează de aproximativ 50 de ani şi care a obţinut zeci de premii. Acest ansamblu apare destul de des la televizor şi merge la diverse spectacole din ţară şi din străinătate. Anul trecut, spre exemplu, a mers în Italia, undeva lângă Verona şi a susţinut trei spectacole pentru românii de acolo. În prezent, nu există nicio străduţă care să nu aibă alimentare cu apă, care se face din puţuri aflate la peste 80 de metri adâncime. Oamenii nu duc lipsă de apă. De asemenea, avem 20 de kilometri de canalizare şi acum avem aprobat şi proiectul pentru restul canalizării. Aşteptăm şi Masterplanul de Deşeuri ca să scăpăm de aceste gunoaie care ne sufocă. Acum dacă îi întrebăm pe oameni de ce aruncă gunoiul unde nu trebuie, ne spun că nu au unde să-l ducă. După ce se va implementa o să montăm camere de luat vederi ca să vedem cine mai aruncă gunoi ilegal“, a mai spus primarul.
Cooperativa Agricolă poate fi salvarea agricultorilor
Oamenii din Călăraşi care se ocupă cu agricultura au învăţat toate tainele nisipurilor şi ştiu exact cum să muncească pământul astfel încât să aibă producţie considerabilă. Însă, marea problemă a acestora este comercializarea produselor, pe care sunt uneori nevoiţi să le vândă samsarilor, la preţuri foarte mici, din cauză că nu au piaţă de desfacere în zonă. De curând a fost însă găsită o soluţie care poate reprezenta salvarea muncii lor. „Un lucru extrem de important în comună este înfiinţarea Cooperativei Agricole «Horticola Călăraşi», unde sunt deja peste 130 de membri, care au peste 200 de hectare de pământ. Deja au contracte ferme cu hipermarketuri, au închiriat o hală. La marginea comunei avem 3,5 hectare de teren, unde vrem să facem un depozit din izopan pentru preluarea produselor de la această cooperativă, care se ocupă, practic, de valorificarea producţiei. Acesta este lucrul la care am visat de foarte multă vreme. Vreau ca oamenii care muncesc din greu să îşi scoată cheltuielile, să aibă şi profit şi să aibă bani pentru a reinvesti. Acum am o promisiune de la un investitor foarte potent financiar care va aduce la noi o fabrică de prelucrare a produselor horticole, mă refer la conserve de legume şi fructe. Noi îi vom concesiona un teren pe care el va construi fabrica şi va angaja aproximativ 30 de oameni. Prin această modalitate vreau să aduc mai mulţi tineri înapoi. Din fericire, încă mai avem tineri în comună, chiar şi Consiliul de Administraţie al Cooperativei este alcătuit din tineri. De asemenea, am dat o clădire către DGASPC Dolj, unde se va face un centru social, iar acolo vor fi angajaţi alţi aproximativ 25 de oameni“, a adăugat Vergică Şovăilă.
Am plecat din Călăraşi lăsând în urmă o comună cu multe şanse de dezvoltare, care poate reveni la producţia agricolă de odinioară dacă autorităţile vor reuşi să readucă toţi tinerii înapoi acasă.
