Curtea Supremă a hotărât, printr-o sentință definitivă, încetarea procesului penal față de inculpații din dosarul privind retrocedarea unui imobil din Craiova, în care a funcționat în anii ‘50 Casa Copilului. Este vorba de Antonie Solomon, fostul primar al municipiului Craiova, Nicoleta Miulescu, secretara primăriei la data comiterii faptelor, și Liana Grigorie, fost consilier juridic al Primăriei Craiova, care au fost acuzați de procurorii DNA de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu. Judecătorii Curții Supreme au reținut că faptele comise de inculpați s-au prescris între timp și au dispus ca Primăria Craiova să-și recupereze paguba printr-un proces civil.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție anunțau în decembrie 2014 trimiterea în judecată, într-un dosar de corupție, a trei inculpați – Antonie Solomon, fostul primar al municipiului Craiova, Nicoleta Miulescu, secretara primăriei, și Liana Grigorie, fost consilier juridic al Primăriei Craiova.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în cursul anului 2007, „inculpatul Solomon Antonie, în calitate de primar al municipiului Craiova și preşedinte al comisiei de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001, împreună cu cele două inculpate, și-au exercitat în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu cu prilejul emiterii unei dispoziţii de restituire în natură a unui imobil compus din teren în suprafaţă de 1.310 mp şi clădire în suprafaţă de 330 mp, situat în municipiul Craiova“. Este vorba de o clădire de pe bulevardul Nicolae Titulescu, în care a funcționat în anii ‘50 Casa Copilului. Anchetatorii au mai susținut că dispoziția cu pricina a fost întocmită de Liana Grigorie, „fără a ţine seama că actele prezentate de persoana notificatoare nu cuprindeau motivele de fapt pe care se întemeiază cererile de restituire şi erau contradictorii, întrucât prezentau aspecte diferite, nefiind apte să demonstreze calitatea de moştenitor legal sau testamentar al acesteia“. Mai mult, aceeași Liana Grigorie ar fi atestat în mod neadevărat că imobilul ar fi fost naţionalizat în baza Decretului nr. 92/1950, deşi fusese donat statului un an mai târziu, printr-un act autentic.
Prejudiciul adus Primăriei Craiova a fost calculat la aproximativ 660.000 de euro, sumă cu care imobilul a fost vândut după restituire de așa-zisa moștenitoare.
Moștenitoarea fără drepturi în Craiova
Imobilul amintit a fost retrocedat de Primăria Craiova unei femei din Târgu Jiu, Gabriela Cîmpeanu. Cum a ajuns să revendice și să primească o casă și terenul aferent în Craiova? Povestea începe în familia magistratului Ioan Urdăreanu, care a avut doi fii: Ioan, născut pe 8 decembrie 1886, şi Constantin, născut pe 4 septembrie 1890. Ambii au devenit avocați. Potrivit anchetatorilor, la un moment dat, tatăl celor doi băieți a împărțit averea. Primul fiu, Ioan, care a locuit în comuna Săulești, Gorj, a moștenit proprietățile din Gorj, iar fratele său, Constantin, a moștenit casa părintească din Craiova, adică tocmai imobilul de pe bulevardul Titulescu.
Gabriela Cîmpeanu este fiica lui Ioan Urdăreanu. Acesta din urmă ar fi avut o relaţie cu bucătăreasa Cîmpeanu Sevastiţa, în urma căreia, pe 10 septembrie 1929, s-a născut Gabriela Cîmpeanu. Din cauza diferenţei de statut social, avocatul Ioan Urdăreanu nu s-a putut căsători cu Sevastița, însă a hotărât să o adopte pe Gabriela, lucru care s-a întâmplat pe 15 decembrie 1947, printr-o hotărâre a Tribunalului Gorj. În urma adopției, Gabriela a luat și numele de Urdăreanu, dar și toate drepturile conferite de lege. Ulterior, prin Decretul nr. 83/1949, Ioan Urdăreanu a fost deposedat de întreaga avere pe care o deţinuse în comuna Săuleşti. Din nu se știe ce motiv, Gabriela Urdăreanu-Cîmpeanu a solicitat Tribunalului Regional Târgu Jiu desfacerea adopţiei, iar instanța a admis cererea pe 12 aprilie 1960. Tocmai această cerere avea să stea la baza concluziei anchetatorilor craioveni, conform căreia Gabriela Cîmpeanu nu avea nici un drept să ceară retrocedarea casei din Craiova. În plus, după cum s-a mai stabilit, Gabriela Cîmpeanu nu putea revendica imobilul și datorită faptului că unchiul său, Constantin Urdărenu, l-a donat statului în anul 1951. La dosarul prin care a cerut restituirea imobilului, femeia nu a depus nici o dovadă asupra proprietății, certificatul de moștenitor sau certificatele de deces alte fraților Urdăreanu și a „uitat“ să depună la dosar hotărârea prin care a fost desfăcută adopția. Cu alte cuvinte, femeia a obținut de la Primăria Craiova un imobil care aparținuse… fratelui fostului său tată adoptiv.
La numai câteva luni după ce a obținut imobilul de pe bulevardul Nicolae Titulescu, în decembrie 2007, Gabriela Cîmpeanu l-a vândut unei societăți comerciale cu suma de 660.000 de euro. Gabriela Cîmpeanu a decedat pe 18 august 2012, așa că nici măcar nu a fost audiată în acest dosar.
De la abuz la neglijență în serviciu
Acest dosar de abuz în serviciu a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, instanță care s-a pronunțat în decembrie 2016, înainte de Crăciun.
Judecătorii craioveni au respins cererile inculpaților de schimbare a încadrării juridice din abuz în serviciu într-o infracțiune prevăzută de Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv sau în neglijență în serviciu, după care au dispus achitarea inculpaților. Pentru asta, instanța a aplicat art.16, lit. b, Cod de Procedură Penală, care prevede că acțiunea penală nu poate fi exercitată dacă fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.
Părțile din dosar au formulat apel la Curtea Supremă, iar marți, pe 20 martie, judecătorii bucureșteni au dat o sentință definitivă în acest dosar. Instanța a admis apelurile formulate de procurorii DNA și inculpații Antonie Solomon și Nicoleta Miulescu, așa că au schimbat încadrarea juridică a faptelor din abuz în serviciu în neglijență în serviciu, după care au dispus încetarea procesului penal față de cei trei inculpați. Asta pentru că, între timp, infracțiunea de neglijență în serviciu s-a prescris.
Interesant este faptul că instanța a dispus „anularea dispoziției nr.14851/19.07.2007, emisă de inculpatul Solomon Antonie, în calitate de primar al municipiului Craiova, județul Dolj, de restituire în natură a imobilului din municipiul Craiova, str. Severinului nr. 46“. Problema este că, între timp, clădirea a fost vândută unei societăți comerciale, cumpărător de bună-credință, așa că imobilul nu se poate reîntoarce la Primăria Craiova. În aceste condiții, pentru a-și recupera paguba de peste 600.000 de euro, Primăria Craiova trebuie să formuleze o acțiune civilă împotriva succesoarei Gabrielei Cîmpeanu. „Lasă nesoluţionată acţiunea civilă împotriva numitei Cernăzeanu Mihaela, în calitate de succesoare în drepturi a numitei Cîmpeanu Gabriela, decedată, acţiune ce decurge din anularea dispoziției nr.14851/19.07.2007“, se arată în hotărârea Curții Supreme.
Instanța a mai dispus menținerea sechestrului pus pe bunurile Mihaelei Cernăzeanu, însă această măsură „încetează de drept dacă partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Craiova nu introduce acţiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii“, se mai arată în hotărârea Curții Supreme, care este definitivă.
Infracțiunile
Potrivit Codului Penal, infracțiunea de abuz în serviciu este fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă unei persoane fizice sau juridice. Pedeapsa pentru abuz în serviciu este cuprinsă între 2 și 7 ani de închisoare, plus interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
În schimb, neglijenţa în serviciu reprezintă încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă unei persoane fizice sau juridice. Neglijența în serviciu se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
