Doljul este, de ani buni, judeţul asistaţilor social. Locurile de muncă puţine, dar şi sustragerea unora de la un serviciu la care ar trebui să meargă zilnic sunt principalele motive pentru care în Dolj se plătesc lunar bani grei celor aproape 14.000 de oameni care beneficiază de ajutorul social. Potrivit Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Doljul se clasează în prezent pe primul loc în ţară la numărul de asistaţi social, depăşind cu câteva mii de oameni judeţul Buzău, Bacău, Galaţi şi Teleorman.
În judeţul nostru trăiesc 13.890 de oameni care pirmesc lunar ajutor social, iar acest număr ne face fruntaşi în topul judeţelor care plătesc cei mai mulţi bani pe ajutoare sociale. După Dolj, urmează judeţul Buzău – cu 10.918 asistaţi social, Bacău – 10.788, Galați – 10.027 şi Teleorman – 9.890. La nivelul întregii ţări, în luna ianuarie a acestui an s-au plătit 60.770.044 lei către cei care primesc ajutor social. Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Dolj, din totalul acestora, în luna ianuarie 2018, în municipiul Craiova numărul de beneficiari de venit minim garantat era de 255 de persoane singure/familii, suma plătită fiind de 72.112 lei/lună. La nivelul întregului judeţ, însă, suma plătită celor aproape 14.000 de persoane este de 3.949.685 de lei.
Patru comune doljene sunt fruntaşe ca număr de persoane care beneficiază de venitul minim garantat. Este vorba de comuna Cetate, cu 420 de asistaţi social, Moţăţei – 384, Băileşti – 326 şi Cerăt – 311. Cu toate acestea, reprezentanţii acestor localităţi nu se plâng că administraţia este nevoită să plătească sume foarte mari din buget pentru aceste persoane. În comuna Cetate, de exemplu, care se află pe locul unul ca număr de asistaţi social, viceprimarul pune numărul mare al acestor persoane pe seama faptului că în comună sunt foarte mulţi cetăţeni de etnie romă. „Populaţia comunei este de 5.500 de oameni. Dintre aceştia, 1.200 de persoane sunt de etnie romă şi din această cauză avem atât de mulţi oameni care primesc ajutor social. Cu toţii îşi fac normele de muncă, în funcţie de banii pe care îi încasează. În fiecare zi avem câte 50 de persoane care ies la muncă“, a declarat Fibiea Florescu Trîncă. Nici în comuna Moţăţei, situată pe locul doi în topul comunelor cu cei mai mulţi asistaţi sociali, edilul nu crede că numărul acestora reprezintă o mare problemă, ba chiar este de părere că ei aduc un plus comunei. „De câţiva ani, numărul lor este cam acelaşi, cu mici modificări. Noi suntem departe de Craiova şi oamenii nu au unde să se angajeze. În toată comuna sunt 6.900 de persoane. Nu avem probleme cu cei care au ajutor social, ne facem toată treaba cu ei. Curăţăm albia pârâului Balasan, care se umple de buruieni şi uneori de gunoaie aruncate de oameni, curăţăm cimitirul, facem curăţenie la şcoală şi peste tot pe unde este nevoie. Într-adevăr, mai există şi oameni care au adeverinţă de la medic că nu pot munci, nu avem ce să facem, dar, în general, cei care trebuie să vină la muncă vin“, a precizat Constantin Enea, primarul comunei.
Primarii sunt cei care taie şi spânzură la acordarea ajutoarelor
Indiferent de numărul asistaţilor sociali din fiecare comună, primarii sunt cei care emit dispoziţiile de acordare a acestor ajutoare, pe care le trimit către AJPIS pentru a se face plata. Aşadar, tot ei, alături de alţi angajaţi ai primăriilor, ar trebui să facă toate verificările necesare la persoanele sau familiile care solicită aceşti bani. Însă, deocamdată, primăriile doljene nu au sesizat nicio neregulă la nicio persoană care beneficiază de ajutor social. „Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Dolj nu a primit din partea autorităţilor locale nici o sesizare referitoare la persoane care nu îndeplinesc condiţiile legale de acordare a ajutorului social. Precizăm că AJPIS Dolj plăteşte ajutorul social pe baza dispozițiilor de acordare emise de către primari. Pentru fiecare persoană singură sau familie, beneficiară de ajutor social, responsabilitatea instrumentării dosarelor, a modalităţii de efectuare a anchetelor sociale, precum şi întocmirii fişelor de calcul pentru aceşti beneficiari aparţine primăriilor. Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social cuprinde clădiri şi alte bunuri mobile, precum şi suprafeţe de teren, animale şi păsări a căror valoare netă de producţie anuală depăşeşte cumulat suma de 1.000 euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500 euro pentru familie“, au precizat reprezentanţii AJPIS Dolj.
Aproape patru milioane de lei, încasaţi ilegal din ajutoare sociale
Neglijenţa primăriilor, care au verificat superficial solicitanţii de ajutor social sau au închis ochii la anumite nereguli, a dus la plata ilegală a aproximativ patru milioane de lei, în 2013, în Dolj. Însă, neregulile au fost descoperite abia doi ani mai târziu. „În anul 2015 a fost efectuat un control tematic cu privire la modul de stabilire, acordare şi plată a venitului minim garantat pentru beneficiarii aflaţi în plată în anul 2013, în urma căruia au fost constituite, la nivelul judeţului Dolj, debite în sumă totală de 3.995.175 lei. În anul 2015, a fost recuperată suma de 2.922.303 lei, iar ulterior a fost recuperată şi diferenţa rămasă de 1.072.872 de lei. Cu ocazia efectuării aceluiași control, în comuna Vela au fost constituite debite în sumă totală de 77.323 de lei. În anul 2015, a fost recuperată suma de 20.425 de lei, iar în anul 2016 a fost recuperată și diferența de 56.898 de lei“, au mai specificat reprezentanţii AJPIS Dolj. Există şi o veste bună din partea AJPIS Dolj. În 2017, numărul asistaţilor sociali a fost în uşoară scădere faţă de anul anterior, ajungând de la 15.143 la 14.462 de persoane.
