Groază, ruşine, frustrare, confuzie şi teamă continuă sunt sentimente pe care o femeie abuzată le simte în fiecare zi. Numărul cazurilor de violenţă în familie din România este în continuă creştere, iar legislaţia nu presupune pedepse severe pentru agresori pentru a stopa fenomenul. Mai mult decât atât, numărul cazurilor de violenţă domestică care sunt raportate la poliţie este foarte mic comparativ cu cel real. Potrivit statisticilor, una din patru femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partener cel puţin o dată în viaţă. Cu toate acestea, peste șapte din zece cazuri rămân neraportate, potrivit studiului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pe tema violenţei domestice, iar o parte dintre aceste situaţii au un deznodământ dramatic.
Gazeta de Sud a stat de vorbă cu o craioveancă, victimă a violenţei domestice, iar coşmarul prin care a trecut lângă soţul agresiv poate fi o lecţie pentru oricine. „După prima scenă de violenţă, sentimentul meu a fost de furie și de vină. M-a făcut să înțeleg că eram vinovată pentru tot. Nu l-am părăsit, am sperat că într-o zi se va schimba şi totul va fi bine. Era tot timpul furios, îmi urmărea fiecare pas făcut acasă sau în afara casei, orice pas făcut de mine era o greşeală care îl afecta direct pe el şi de aici pornea totul – reproşuri urmate de bătăi violente. De fiecare dată mă făcea să mă simt vinovată, iar întrebările lui la sfârşitul episoadelor violente erau: De ce?, De ce ai făcut asta? Dacă tu nu făceai asta, eu nu te băteam“, a povestit femeia. Însă, din fericire, tânăra de 32 de ani a descoperit frumuseţea de după pereţii care deveniseră ca o închisoare. „Există o viaţă frumoasă, există linişte, dincolo de acei pereţi există aer curat, poţi respira, poți gândi curat, poţi fi fericit. Evadând dincolo de acei pereţi, măcar pentru câteva ore, încercând din răsputeri să uit tot ce s-a întâmplat, mă încărcam cu energie pozitivă, furam tot ce era bun şi frumos de afară, depozitam în sufletul meu, apoi mă întorceam între acei pereţi negri. Le spun tuturor femeilor care trec prin aşa ceva să plece, să nu mai accepte nicio secundă să fie înjosite de asemenea oameni. Scăpând de aceste buruieni care le sufocă – ele vor înflori, îşi vor descoperi foarte multe calităţi, foarte multe plusuri pe care ele cred că deja le-au pierdut sau că nu le-au avut niciodată“, a mai spus aceasta.
În 2016, cinci persoane au fost omorâte de agresori
Traiul alături de un om violent te omoară încet, dar sigur. Cu toate acestea, legea de la noi este deficitară atunci când vine vorba despre protejarea victimelor. Acesta este şi motivul pentru care unele femei aleg să rămână cu agresorul, decât să-l reclame. În ultimii doi ani, s-au făcut câteva sute de sesizări la poliţie privind violenţa în familie. În urma acestora, însă, doar 16 agresori au fost reţinuţi. „În cursul anului 2016, la nivelul IPJ Dolj au fost constatate 234 de infracțiuni de violenţă în familie, iar în cursul anului 2017 – 233 de astfel de fapte. Din acest total de infracţiuni, în urma cercetărilor efectuate de poliţişti au fost reţinuţi zece autori ai faptelor de violenţă în familie în anul 2016, în timp ce în anul 2017 au fost reţinuţi șase autori ai unor astfel de fapte“, au precizat reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj. În unele dintre cazuri, victimele nu au mai scăpat cu viaţă. „În evidenţele Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj au fost înregistrate, în 2016, patru cauze având ca obiect infracţiunea de omor comisă între soţi şi o cauză având ca obiect infracţiunea de omor comisă între concubini. În cursul anului 2016 au fost înregistrate două cauze având ca obiect infracţiunea de tentativă de omor comisă între concubini. În cursul anului 2017 nu au fost înregistrate cauze având ca obiect infracţiunile de omor şi tentativă de omor comise între soţi sau concubini“, au declarat reprezentanţii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.
Cererile pentru adăpost, foarte puţine
Pentru femeile agresate, pasul de a-şi părăsi soțul violent poate fi chiar mai dificil decât să suporte coşmarul prin care trec. Teama că acesta ar putea să le caute şi ruşinea faţă de cei din jur le opreşte să se rupă de drama pe care o suportă. De anul trecut, a fost deschis Centrul de Urgenţă pentru victimele violenţei în familie, în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, însă reprezentanţii instituţiei spun că până în acest moment nu a fost nicio cerere de găzduire. „Am deschis în 2017 Centrul de Urgenţă pentru victimele violenţei în familie, însă nu am avut nicio solicitare. Din păcate, legislaţia ne impune să ţinem aceste persoane între 7 şi 60 de zile şi cred că acesta este motivul pentru care evită să vină la noi. În general, sunt multe astfel de femei care vin la noi pentru a cere sfaturi pentru că îşi doresc să plece din oraş, nu să rămână aici“, a declarat Maria Dumbravă, coordonatorul Centrului de Urgenţă pentru victimele violenţei domestice, din cadrul DGASPC Dolj.
„În prezent, avem în centru doar o bătrână care a fost victima violenţei în familie. Aceasta a fost alungată de copii, iar noi i-am oferit adăpost. Anul trecut am avut nouă astfel de cazuri. Noi le putem oferi adăpost începând de la o lună, la şase luni, cu posibilitate de prelungire. După aceea, dacă există situaţii în care femeile nu au unde să meargă, nu avem cum să le dăm afară. Vrem să le ajutăm să se reintegreze. Am avut şi mame cu copii aici, care au plecat de acasă din cauza violenţei. Însă, din păcate, au fost şi femei care s-au întors acasă alături de agresori“, a declarat Sorin Pârvănescu, coordonatorul Centrului social de urgenţă pentru persoane fără adăpost „Sfântul Vasile“ din Craiova.
În tot acest timp în care foarte multe persoane sunt schingiuite şi suportă traume pe care poate nu le vor depăşi niciodată, în 2017, în Dolj, 86 de persoane au solicitat ordin de protecţie. Însă, dintre acestea, doar 20 au fost admise, iar 17 au fost admise în parte. Restul au fost respinse (39), conexate (3), declinate (1), iar în trei cazuri persoana care a solicitat ordinul a renunţat la proces.
