6.4 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljOltenia duce lipsă de produse tradiționale atestate

Oltenia duce lipsă de produse tradiționale atestate

Deși nu ducem lipsă de producători autohtoni şi nici de preparate al căror gust este deosebit, doar două dintre județele Olteniei se mândresc că au produse tradiționale atestate de Ministerul Agriculturii. Este vorba de Olt şi Vâlcea, recunoscute pe plan național prin prunele de Leleasca, zacusca de Giuvărăşti, respectiv muşchiul perpelit ori caltaboşul oltenesc „Ca altădată“. Doljul, Gorjul şi Mehedinţiul nu au nici un produs tradițional atestat. Specialiștii Direcțiilor Agricole spun că vor să sprijine producătorii să iasă din hățișul actelor, pentru că obţinerea unui astfel de atestat ar creşte valoarea produselor.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a acordat anul trecut 36 de atestate pentru produse tradiţionale, conform Ordinului nr. 724/2013, numărul acestora ajungând în total la 594. Doar o mică parte din acestea provin din Oltenia, mai exact din Olt și Vâlcea, pentru că restul județelor, deși au producători de preparate făcute după rețete tradiționale, nu le-au atestat. Județul Vâlcea are cele mai multe produse tradiționale atestate din Oltenia, respectiv 12. Este vorba de muşchi perpelit „Ca altădată“, tobă ţărănească, jumări de porc, caltaboş oltenesc, cârnaţi din topor, cârnaţi cu miroase şi usturoi, carne afumată la garniţă, slănină usturoiată, dar și Cârnaţi cu ambâţ, toate sub denumirea „Ca altădată“. Tot în Vâlcea pot fi găsite țuica și rachiul „Tăria lui Cătălin“, precum și dulceaţa de trandafiri „Cămara dulce“, după cum ne-au informat reprezentanţii Direcţiei Agricole din acest judeţ.

Zacusca de Giuvărăşti, atestată anul trecut

În Olt sunt doar două produse tradiţionale atestate, respectiv prunele de Leleasca și zacusca de vinete de Giuvărăşti, aceasta din urmă intrând anul trecut în Registrul naţional al produselor tradiţionale. „La nivel național erau aproximativ 4.000 de produse tradiționale atestate, dar de când a fost abrogat Ordinul nr. 690/2004 și a apărut Ordinul nr. 724/2013, mai puțini agenți economici au aderat la acesta pentru că s-au schimbat capacitățile de producție. Acum se face multă muncă manuală, ingredientele trebuie să fie naturale și să folosească ustensile manuale. Beneficiul obținerii unui astfel de atestat este faptul că produsele sunt promovate. Prunele de Leleasca, spre exemplu, au pătruns în marile lanțuri de magazine. Pentru a obţine acel atestat, producătorii trebuie să demonstreze că produsul este tradițional, că are vechime, și să împletească responsabilitatea rețetei tradiționale cu responsabilitatea calității produsului și din punct de vedere microbiologic“, a spus Florica Bodescu, reprezentant al Direcției Agricole Olt.

„Oamenii trebuie ajutați să iasă din hățișul actelor“

Și în județul Dolj există numeroase produse alimentare făcute după rețete vechi, care sunt apreciate datorită gustului deosebit, însă nici unul dintre ele nu este atestat ca produs tradițional. Specialiștii din cadrul Direcției Agricole Dolj cunosc situația și chiar au fost prezenți la promovarea unor produse în cadrul mai multor târguri de profil din țară. Produsele din carne de porc rasa Mangaliţa pe care le face un localnic din Dăbuleni au fost prezentate la ambasade străine de la București, iar Adrian Popa, directorul Direcției Agricole Dolj, spune că merită orice efort ca și județul nostru să aibă înregistrate aceste produse. „Vom avea în Dăbuleni mai multe produse tradiționale din carne de Mangaliţă. Sunt produse deosebite, făcute de un om de acolo, pe care le-am dus și în București. Nimeni nu s-a ocupat să le breveteze, să le promoveze și să le ducă şi pe piață. În plus, noi avem la Bucovăţ o zonă tradițională recunoscută pentru laptele şi carnea de bivoliţă și am vorbit cu primarul să o revitalizăm. Oamenii trebuie ajutați să iasă din hățișul actelor, pentru că noi avem produse tradiționale, dar nu sunt brevetate“, a spus Adrian Popa.

Atestatul crește și prețul, dar și valoarea produselor

La fel stau lucrurile și în Gorj. Există producători de preparate tradiționale, dar produsele lor nu sunt cunoscute pe plan național. „Nu avem nici un produs tradițional atestat la nivel național pentru că acestea trebuie să aibă un istoric, iar noi nu găsim documentele care să ateste acest istoric. Am avea brânză de Novaci sau de Crasna, dulceață de căpșuni din zona Polovragi, dar nu sunt atestate. Ar fi bine dacă am reuși să le atestăm, cu atât mai mult cu cât ar crește și prețul, și valoarea produselor“, a spus Dan Tănăsescu, directorul Direcției Agricole Gorj.
Și în Mehedinți se fac demersuri în acest sens, iar reprezentanții Direcției Agricole din acest județ susțin că dulceața de Şviniţa ar putea fi un preparat care să reprezinte zona la nivel național.

Ce înseamnă produs tradițional atestat

Potrivit Ordinului nr. 724/2013, produs tradițional înseamnă produsul alimentar fabricat pe teritoriul național și pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziția lui aditivi alimentari, care prezintă o rețetă tradițională, un mod de producție și/sau de prelucrare și un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge de alte produse similare aparținând aceleiași categorii. Pentru a fi atestat ca produs tradițional, acesta trebuie să fie conform unui caiet de sarcini, care trebuie să conțină, printre altele, numele produsului, descrierea caracteristicilor lui, descrierea caracteristicilor materiilor prime, precum și a metodei de producție specific locală. Potrivit aceluiaşi act normativ, capacitatea de producție realizată pentru un an nu poate depăși cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiționale atestate, cu excepția producerii pâinii și produselor de panificație tradiționale, care nu pot depăși cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiționale atestate.
Producătorii autohtoni care vor să obțină acest atestat trebuie să depună o cerere de înregistrare a produsului tradiţional împreună cu documentaţia aferentă la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană în raza căreia se realizează produsul tradiţional. Odată obținut, atestatul îşi păstrează valabilitatea atât timp cât operatorul economic îndeplineşte criteriile şi cerinţele pentru care l-a primit.

Patru produse româneşti, recunoscute la nivel european

În timp ce alte țări au zeci de produse recunoscute la nivel european, noi avem doar patru: magiunul de prune de Topoloveni, salamul de Sibiu, novac afumat din Țara Bârsei, telemea de Ibănești. Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv cârnați de Pleșcoi, scrumbie de Dunăre afumată și cașcaval de Săveni, potrivit Ministerului Agriculturii. Tot pentru obținerea de indicații geografice protejate se află într-un proces de verificare și nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș, Țuica Zetea de Medieșu Aurit.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS