Spațiile verzi dintre blocurile din Craiova dispar pe rând sub asaltul construcțiilor noi, deoarece legile care ar trebui să protejeze mediul au mari lacune la acest capitol, iar autoritățile au întârziat realizarea Registrului Spațiilor Verzi, care ar fi stabilit clar toate zonele protejate. Combinată cu retrocedările masive de terenuri, situația tinde să scape de sub control, iar copacii dintre blocuri să fie rași cu totul. Nici parcurile nu au scăpat de cei atrași de banii care pot fi obținuți din construirea de blocuri. Printr-o grabă suspectă, Parcul Cornițoiu a fost transformat, la mustață, în zonă construibilă, cu câteva zile înainte de intrarea în vigoare a unei ordonanțe care interzicea schimbarea destinației. Între timp, în fostul parc „au răsărit“ zeci de construcții.
Pe bulevardul Dacia din Craiova, chiar la strada principală, lângă sensul giratoriu de la Consul, undeva în mijlocul spațiului verde dintre cvartalurile de blocuri, se lucrează de zor de mai bine de două luni. Aici ar urma să fie ridicată o construcție cu mai multe etaje. Mai mulți copaci au fost tăiați pentru a face loc fundației, zona a fost împrejmuită, iar o perioadă trotuarul a fost folosit pentru depozitarea materialelor de construcție și pentru accesul utilajelor. Ce se întâmplă aici nu este o situație singulară. Astfel de construcții au apărut și în alte cartiere din oraș unde, de asemenea, spațiul verde a lăsat locul blocurilor noi. Cum este posibil acest lucru? În primul rând, legislația de protecție a mediului este neclară și nu spune negru pe alb dacă aceste spații verzi pot fi tăiate, deși în document se recunoaște rolul lor „estetic, de protecție și de ameliorare a climatului și a calității aerului“. În al doilea rând, lipsa Registrului Spațiilor Verzi, care trebuia întocmit de primărie, a permis defrișarea acestor zone verzi.
Legea 24/2007 care reglementează administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților spune că spațiile verzi se compun din:
a) parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;
b) spaţii verzi publice de folosinţă specializată:
1. grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziţionale, zone ambientale şi de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;
2. cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire;
3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă;
c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze sportive;
d) spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă;
e) culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;
f) păduri de agrement.
g) pepiniere şi sere.
Spațiul verde care nu e verde
Pe de altă parte, la articolul 4, aceeași lege precizează că „termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: j) spaţii verzi aferente locuinţelor de tip condominiu – spaţii verzi formate dintr-un cadru vegetal, amplasate adiacent blocurilor de locuinţe de tip condominiu, cu rol estetic şi de protecţie, de ameliorare a climatului şi a calităţii aerului“. Deci, legea recunoaște importanța acestor spații verzi dintre blocuri, dar nicăieri în cuprinsul ei nu se mai face vorbire despre ele. Iar conform definiției de mai sus, aceste zone verzi nu intră în categoria spațiilor verzi. De ce era important acest aspect? Pentru că Ordonanța de Urgență 114/2007 OUG, în vigoare și în prezent, aprobată prin lege, spune că „schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora“ (art. 71, alin. 1)“. Actele încheiate cu nerespectarea acestei prevederi erau lovite de nulitate absolută (alin. 2). Cu alte cuvinte, dacă Legea 24/2007 ar fi cuprins la spații verzi și zonele dintre blocuri, atunci în locul lor nu mai puteau fi construite blocuri. Aceeași lege, însă, trasa autorităților locale obligația de a elabora Registrul Spațiilor Verzi. Acesta este un sistem informațional care cuprinde datele tehnice ale tuturor spațiilor verzi, conform indicilor de calitate și cantitate. Registrul poate fi consultat de oricine, la sediul primăriei. Actul normativ spune că înstrăinarea și atribuirea terenurilor cu spații verzi se efectuează în condițiile prevăzute de lege, cu păstrarea destinației de spațiu verde. „Este interzisă schimbarea destinației, reducerea suprafețelor ori strămutarea spațiilor verzi definite de prezenta lege (…) Prin excepție, este permisă schimbarea destinației spațiilor verzi pentru realizarea unor lucrări de utilitate publică prin expropriere“. Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri care se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu. Ani buni au trecut de atunci, a apărut și o normă de elaborare a Registrului, dar primăria nu a făcut nimic în acest sens. Și nu e vorba numai de autoritățile din Craiova, ci din toată țara. Între timp, terenurile dintre blocuri au fost retrocedate, iar proprietarii le-au întabulat fără ca primăria să mai poată acum să le interzică să taie spațiul verde.
Cornițoiu – din parc, zonă de construcții
În fostul Parc Cornițoiu vilele și blocurile de locuințe au răsărit precum ciupercile după ploaie după ce fostul primar Antonie Solomon și Consiliul Local de la acea vreme au schimbat destinația celor 20 de hectare din zonă „verde“ în „construibilă“ cu doar câteva zile înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței 114/2007 care interzicea acest lucru. Decizia a fost luată printr-o hotărâre de Consiliu Local, 504/2007, prin care s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) privind „Zona Cornițoiu“. Dacă inițial spațiile verzi ocupau 19,8 hectare de teren, prin noul plan de urbanism zona propusă pentru a rămâne spațiu verde era de doar 2,26 hectare. În schimb, creșteau spațiile ocupate cu alei pietonale de la 0,5 hectare la 3,66 hectare și apăreau o zonă mixtă locuințe-comerț de 2,42 hectare, dar și o zonă de locuințe de 7,41 hectare. Blocurile de locuințe aprobate aici erau de P+2, respectiv P+4-8 etaje. Proiectul de aprobare a PUZ-ului fusese retras de două ori de pe ordinea de zi a Consiliului Local, dar, în cele din urmă, Planul a fost aprobat în ședința din 27 septembrie 2007 și a primit viza de legalitate din partea prefectului în data de 19 octombrie 2007. OUG nr. 114/2007 a fost adoptată în 17 octombrie 2007, dar a fost publicată în Monitorul Oficial în 22 octombrie 2007, adică la trei zile după ce PUZ-ul Cornițoiu primise viza de legalitate din partea prefectului de Dolj. Dacă mai aștepta câteva zile, primăria salva parcul care nu mai putea fi transformat în zonă de locuințe. Atunci, motivul invocat de primărie au fost presiunile din partea proprietarilor care câștigaseră terenul în instanță. Pentru tranșarea disputei cu ei, administrația craioveană a cerut un punct de vedere de la Ministerul Dezvoltării și a decis să dea autorizații de construire pentru zona acoperită de PUZ Parc Cornițoiu. Ministerul a informat că OUG 114 nu are efect asupra PUZ-ului, deoarece ordonanța nu se aplică retroactiv. Logic, dar răul fusese deja făcut. „Terenul din Corniţoiu este acum proprietate privată. Dacă bag un ban acolo, mi se impută mie. Şi aşa am intervenit de nu ştiu câte ori la curăţenie, la corectat arbori şi la mai multe. Iar punctul de vedere al MDLPL cu privire la autorizare este atitudinea firească pe care putea să o aibă“, spunea atunci primarul Antonie Solomon. Neîngrijit, cu iarba uscată, Cornițoiu mai păstrează încă rămășițe ale imaginii fostului parc, iar în zonele unde „verdele“ se păstrează au fost construite blocuri și spații comerciale.
