21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljPodul suspendat din parc agaţă în cui bugetul Craiovei

Podul suspendat din parc agaţă în cui bugetul Craiovei

Consiliul Local Craiova a aprobat joi, într-o ședință tensionată, expertiza tehnică a podului suspendat din Parcul „Romanescu“ și valoarea investiției de peste șase milioane de lei necesară pentru reabilitarea lui. Suma va veni din bugetul local, spre nemulțumirea consilierilor PNL, care au acuzat primăria că aruncă banii pe fereastră, deoarece nu a fost capabilă să reabiliteze podul din fonduri europene, odată cu lucrările generale din parc.

DSC_8421

Consilierii PNL au acuzat joi primăria că vrea să cheltuiască circa 1,4 milioane de euro pentru reabilitarea podului suspendat din parc, în condițiile în care acesta nu prezintă probleme deosebite, după cum rezultă din expertiza comandată de primărie. În plus, au spus liberalii, costul se apropie de cel al stadionului de atletism, abandonat și reconfigurat ulterior pentru competiții internaționale. „Anul trecut am cheltuit 13 milioane de euro așa-zis pe fonduri UE, dar am ajuns să plătim nouă milioane de euro din bugetul local, iar acum plătim 10% din valoare doar pentru podul suspendat. De acord, podul are valoare istorică, este ceva cu care ne mândrim, dar de ce nu am prevăzut, când am reabilitat parcul, să-l includem atunci? Au mai fost lucrări la pod acum câțiva ani, dar nu de mare anvergură. Hai să gândim planificat, să fim coerenți. Administrația ar trebui să aibă o memorie colectivă și capacitate de prognoză. De ce să mai scoatem acum 1,4 milioane de euro? Am îndoieli și legate de modul cum a fost redactat devizul de lucrări, deoarece pentru proiectare se prevăd circa 50.000 de euro“, a spus consilierul PNL Flavius Sirop. „Sunt de acord cu reabilitarea, podul este unul dintre simbolurile Craiovei, dar devine, deodată, o mare prioritate în luna septembrie? Prețul mi se pare foarte mare în condițiile în care, prin comparație, stadionul de atletism l-am proiectat inițial să coste 1,7 milioane de euro. Este ceva în neregulă cu acest deviz“, a completat și colegul său de partid, Marinel Florescu. Și mai dur a fost liberalul Marian Vasile. „Dacă proiectul de reabilitare a parcului nu era făcut pe genunchi, în el ar fi fost prins și podul. Acest pod are o problemă la calea de rulare. De aici începem o expertiză tehnică prin care ni se spune că totul este foarte bine, dar trebuie să investim. Ni se spune că are câteva fisuri și că a căzut tencuiala, cablurile sunt bune și că lipsește vopseaua. Până la urmă, ni se spune că este vorba doar despre vopsit și curățat niște mușchi. Cred că putem să amânăm această intervenție pentru primăvară, atunci când craiovenii se vor bucura de acest pod, iar acești bani să-i alocăm spitalului municipal, pentru că l-ați inaugurat și stă închis. Acești bani ar trebui investiți în aparatură medicală“, a spus el.

Liftul și grija pentru frunza din parc

Nervos, dar păstrând aparențele, primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a ieșit la atac și le-a cerut liberalilor să nu spună aberații. „Dacă aveți o temă și trebui să o duceți la capăt… nu vorbiți aberații, pentru că deja dăm în altele. Am văzut afirmațiile unui coleg de-al dumneavoastră care presupun că în viața lui, din ce știu eu, mai mult decât să conducă musafirii la lift nu cred că a condus altceva și care critică faptul că nu am reparat podul pe fonduri europene. Cred că dumneavoastră puteați să-i explicați mai bine, dacă înțelege, bineînțeles, că erați consilieri atunci când, în 2011, primăria a fost sesizată de o asociație din Franța că podul nu mai prezintă siguranță din cauza expirării termenului de garanție a cablurilor de susținere și a cutiilor de întindere a lor. De urgență s-au făcut lucrările de consolidare a acestor cabluri. Când s-a lansat proiectul european, intervențiile la pod erau sub incidența celor cinci ani de garanție și nu se putea interveni, motiv pentru care proiectul european nu a avut în calcul podul. În timpul execuției proiectului european ați constatat deficiențe la pod, bârne rupte ș.a.m.d. S-a cerut insistent închiderea și s-a închis“, a spus Genoiu, care a invocat apoi grija pentru protejarea parcului. „Experiența spune că în parc nu poți lucra cum vrei, pentru că intervine Ministerul Culturii și te trage de urechi pentru fiecare frunză pe care o atingi altfel decât trebuie. Și am avut ocazia să cunoaștem această putere atunci când am vorbit de culoarea (gardului – n.r.) de la lacul lebedelor. Ceea ce s-a lucrat la aceste documente este conform cerințelor ministerului. Că ele sunt sau nu corecte, aberante, nici eu nu le înțeleg, dar nu am calitatea să le contest. Dacă vreți să-l ținem închis, îl ținem“, a declarat Genoiu.
În discuție a fost invitat să intervină și unul dintre arhitecții care au lucrat la documentație. „Faptul că sunt sume foarte mari pe construcții-montaj rezultă din faptul că avem lucrări de restaurare, cu multă migală, manual, făcute de specialiști atestați. Când se va începe lucrul și se vor scoate arborii, este posibil să constatăm că fisurile sunt de fapt niște crăpături. Și atunci trebuie consolidare. Lucrările de acum câțiva ani au vizat doar cablurile, nu și posttensionarea lor. Trebuie tensionate la valorea optimă pentru siguranță. Ele sunt structura de rezistență a acestui pod. Cota de proiectare este mare, deoarece la faza de proiect tehnic trebuie făcute analize petrografice asupra materialului, iar soluțiile cu care vom lucra pentru curățare, biocidare, consolidare trebuie să fie compatibile chimic și fizic cu acesta“, a spus arhitectul.

Podul, atacat biologic și microbiologic

Potrivit concluziilor proiectului de expertiză, una dintre problemele constatate la pod este „atacul biologic și microbiologic al mușchilor, lichenilor și eflorescențelor saline“, favorizat de „mediul umed“ din parc. „În urma examinării vizuale a podului suspendat, se constată, în general, o stare bună a structurii acestuia, dar sunt semnalate unele deficienţe la nivelul finisajelor portalurilor şi ale culeelor, la nivelul structurii metalice a căii de rulare s-a constatat coroziunea tuturor elementelor componente, iar la nivelul podinei din lemn s-a constatat degradarea în proporţie de 50%. Culeele sunt bine consolidate şi terenul nu prezintă tendinţe de alunecare, însă apareiajul din similipiatră prezintă fisuri şi crăpături, iar în unele zone se constată lipsa de aderenţă a tencuielii din similipiatră de masivul de zidărie de cărămidă sau chiar căderea tencuielii. Se mai constată faptul că, pe apareiajul de piatră şi în crăpăturile acestuia, în special în zonele umbrite, au apărut mușchi şi licheni care pot provoca în timp desprinderea tencuielii din similipiatră. Se constată fisuri şi crăpături în tecuiala decorativă din similipiatră şi pe alocuri se observă chiar lipsa acesteia. Terasele portalurilor sunt deteriorate, hidroizolaţia fiind complet distrusă şi permiţând dezvoltarea vegetaţiei în acea zonă, existând chiar arbuşti crescuţi pe terasa unuia dintre cele două portaluri. Se mai observă existenţa atacului biologic şi microbiologic, prin apariţia de muşchi, licheni şi eflorescenţe saline, datorate mediului umed din parc“, spune expertiza, care nu justifică prețul estimat ridicat. „Trebuie subliniată lipsa fisurilor şi a degradărilor care apar ca urmare a solicitărilor seismice: fisuri înclinate în X, fisuri orizontale de forfecare la baza portalurilor, striviri ale zidăriei la capetele“, se arată în document.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS