12 C
Craiova
joi, 25 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljProiectul „irealizabil“ al Centrului Brâncuşi, asaltat de italieni

Proiectul „irealizabil“ al Centrului Brâncuşi, asaltat de italieni

Așa arată locul unde firma italiană anterioară a lucrat mai bine de un an la construirea Centrului Internațional Brâncuși
Așa arată locul unde firma italiană anterioară a lucrat mai bine de un an la construirea Centrului Internațional Brâncuși

Consiliul Judeţean (CJ) Dolj a pus pe masă, încă din 2015, peste cinci milioane de euro pentru construirea în curtea Muzeului de Artă din Craiova a unui muzeu-pavilion dedicat sculptorului Constantin Brâncuşi. Proiectul, creionat de celebrul arhitect român Dorin Ştefan, este unul spectaculos, dar foarte greu de realizat, chiar „irealizabil“ în forma sa actuală, după cum s-au exprimat unii constructori. O primă dovadă a neputinţei a oferit-o chiar firma care s-a apucat de lucrări în 2015, italienii de la San Giorgio Appalti SRL, care, într-un an şi jumătate de la semnarea contractului, nu au reuşit decât să scormonească terenul din curtea Palatului „Jean Mihail“. CJ Dolj i-a dat în judecată pe italieni, cerând daune materiale şi morale pentru nerealizarea construcţiei, a scos din nou lucrarea la licitaţie dar, surpriză, s-a trezit cu alte firme italiene pe cap. Lucrarea trebuia atribuită din vară, dar se merge din clarificări în clarificări, care întârzie finalizarea procedurii, autorităţile judeţene suspectând că în spatele acestora s-ar afla tot firma italiană cu care s-a ajuns în faţa instanţei.

După ce s-a fript la prima tentativă de a construi „Centrul Internațional Constantin Brâncuși – Centru Turistic Interactiv“, un proiect european de 32 de milioane de lei, din care 17,3 milioane de lei era contribuția proprie, Consiliul Judeţean Dolj nu pare să aibă sorţi de izbândă nici la cea de-a doua licitaţie. În mai 2015, când a semnat contractul cu asocierea italiană de firme San Giorgio Appalti SRL – Axia SRL, CJ a crezut că proiectul spectaculos gândit de faimosul arhitect român Dorin Ştefan va prinde contur şi că, în curtea Muzeului de Artă, istoria Palatului „Jean Mihail“ se va împleti cu viitorul, pavilionul dedicat sculptorului Constantin Brâncuşi fiind o construcţie ieşită din tipare, desprinsă parcă din filmele SF. Proiectantul propunea crearea unui pavilion subteran multifuncţional, cu spaţii interactive destinate turiştilor, cu un semnal urban suprateran din sticlă sub forma unei prisme cu baza pătrată amplasată deasupra spaţiului expoziţional subteran, în interiorul căreia să fie construite, tot din sticlă, imagini ale Ovoidului şi Păsării Măiastre, opere ale lui Constantin Brâncuşi.
Ce au reuşit italienii din tot acest proiect de-a dreptul spectaculos? Doar să scormonească terenul din curtea Muzeului de Artă. După tot felul de poticneli cauzate de descoperirea mai multor conducte de utilități, San Giorgio Appalti nu a reuşit să execute decât 6% din lucrări, după un an și jumătate de la semnarea contractului. CJ Dolj a fost nevoit să dea înapoi din banii europeni necheltuiţi, aşa că a reziliat contractul cu italienii pe 30 noiembrie 2016 şi a ales calea instanţei pentru recuperarea lor. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Dolj pe 27 aprilie, la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, primul termen de judecată fiind pe 18 septembrie. „La proiectul «Brâncuși», din nefericire, am dat peste cine nu trebuia, o firmă care nu a fost în stare să lucreze și să ia bani, iar ăsta e un lucru care mă deranjează enorm. Să fii în situația în care să ai bani, să ai tot ce ține de raportul tehnic și să nu fii în stare să faci o lucrare… Licitația a fost câștigată de o firmă italiană pe care eu am privit-o cu neîncredere de la început, pentru că i-am întrebat pe reprezentanții ei ce lucrări au mai făcut și mi-au spus că au lucrat pe la niște școli, pe la un mall… Aici era însă cu totul altceva, nu semăna cu tot ce mai făcuseră, de aceea am fost sceptic“, explica anul trecut, pentru GdS, Ion Prioteasa, președintele CJ Dolj.

Așa arată proiectul Centrului Brâncuși gândit de celebrul arhitect român Dorin Ştefan
Așa arată proiectul Centrului Brâncuși gândit de celebrul arhitect român Dorin Ştefan

Italienii au dat năvală la a doua licitaţie

În aprilie 2017, Consiliul Judeţean Dolj a mai făcut o încercare. A scos din nou la licitaţie construirea Centrului Internaţional Brâncuşi, a umblat puţin la condiţiile de participare, a stabilit drept criteriu de atribuire „preţul cel mai scăzut“ şi a estimat ca valoare a lucrărilor suma de 23.082.790 de lei (fără TVA). Firmele participante mai trebuia să prezinte o listă a principalelor lucrări executate în ultimii cinci ani şi să ofere informații privind experienţa în realizarea unui proiect similar. Termenul-limită de depunere a ofertelor era 24 mai, iar data-limită de evaluare a lor, 19 iunie. Societatea câştigătoare avea la dispoziţie un an să ducă la bun sfârşit proiectul spectaculos al lui Dorin Ştefan. Dar, de ce le-a fost frică autorităţilor judeţene nu au scăpat. CJ Dolj s-a pomenit cu un val de oferte pentru construirea Centrulului Brâncuşi şi, paradoxal, cele mai multe veneau de la firme din Italia, cu toate că precedentul constructor din Peninsulă dăduse greş în realizarea acestui obiectiv.
Pentru construirea muzeului-pavilion dedicat lui Brâncuşi s-au primit cinci oferte, la trei dintre ele apărând firme italiene. Pe lângă SC Recon SA, din Craiova, şi asocierea Primacons SRL – Valtum Prod-Com SRL, din Slatina, pentru acest proiect au intrat în luptă şi asocierea Manelli Impresa SRL – Scotta SRL (cu subcontractanţii Scotta SRL Timiş şi Eurotehnica IT&C SRL Craiova), Solesi SpA şi asocierea SCIT Impex SRL – Dacia Building Structures SRL, din Bucureşti, cu subcontractanţi din Italia. Atribuirea lucrărilor a întârziat cu aprope trei luni şi nici nu pare să se facă în scurt timp. Firmele participante au tot solicitat diverse clarificări, pentru postul trafo, filtrul de impurităţi, stingătoare, atitudine care i-a făcut pe reprezentanţii consiliului judeţean să suspecteze că toată această tergiversare ar putea fi o răzbunare a societăţii anterioare din Italia cu care s-a ajuns în instanţă. „Nu doar că se întârzie atribuirea lucrărilor, ci ofertanţii ne omoară cu solicitările de clarificări pe care le tot fac şi la care trebuie să răspundem în câteva zile. Normal ar fi să răspundă proiectantul, dar el este mai mult un artist. Proiectul este spectaculos, fără îndoială, dar cam toţi constructorii spun că e foarte greu de realizat, chiar irealizabil în forma sa actuală. Parcă ne-a cam dispărut puţin interesul…“, a precizat, pentru GdS, Ion Prioteasa. „Şi cu clarificările acestea de se tot cer, nu ştiu ce să mai spun, parcă vrea cineva să ne ţină în loc. Au venit iar firme italiene la licitaţie, nu ştiu cum naiba se face că se înghesuie la proiectul ăsta. Eu suspectez că în spate ar fi tot firma anterioară, pe care am dat-o în judecată. Cum ei singuri nu se mai pot prezenta la licitaţie, poate au apelat la altcineva, cine ştie. Ei cred că proiectul e simplu, că fac un perete cortină ca la mall și gata!, dar nu e deloc aşa“, a adăugat preşedintele CJ Dolj.

Va avea Centrul Brâncuși soarta turnului din Taiwan?

Turnul proiectat de Dorin Ștefan ca simbol al Taiwanului, care nu a mai fost construit
Turnul proiectat de Dorin Ștefan ca simbol al Taiwanului, care nu a mai fost construit

Dorin Ştefan se află în topul primilor 50 de arhitecţi din lume și s-a făcut remarcat la nivel mondial prin două proiecte cu totul speciale: unul dintre cele mai curajoase turnuri zgârie-nori din Taiwan, cu o înălţime de peste 300 de metri, şi acest muzeu-pavilion al lui Brâncuşi de la Craiova, asemuit cu Marea Piramidă de la Muzeul Luvru din Paris. „Toate formele incluse în pavilion (Cubul, Ovoidul, Măiastra) sunt din sticlă, iar atât dimensiunile, cât şi faptul că realizarea lor structurală s-ar face tot numai din sticlă sunt o mare provocare tehnică. La Luvru, arhitectul I.M. Pei şi-a dorit ca piramida să fie din sticlă, dar fără toată acea osatură metalică care-i taie din mister. Atunci, tehnologia nu putea rezolva dorinţa arhitectului. Astăzi am putea realiza o «casă» cu trei etaje integral din sticlă (stâlpi, grinzi, planşee, pereţi). Asocierea cu Luvrul este dată şi de faptul că, în proiectul nostru, intrarea în pavilion se face pe sub pământ, printr-o aripă care va adăposti o mică sală multifuncţională şi o zonă expoziţională în care intenţionăm să reproducem fotografic, la scara 1:1, ambianţa din atelierul lui Brâncuși de la Centrul Pompidou din Paris. În cel de al treilea «înveliş», în interiorul «Măiastrei», un lift telescopic unipersonal ne poartă într-o ascensiune meditativă de câteva minute…“, explica Dorin Şefan într-un interviu acordat GdS în 2013, în care vorbea de un pavilion Brâncuşi unicat la Craiova. Unicat, dar foarte greu de realizat.
Cum imposibil de realizat s-a dovedit până la urmă și turnul simbol al Taiwanului gândit de român. Cu acest proiect, Dorin Ștefan a câștigat, în 2010, un concurs organizat de autoritățile taiwaneze, însă, deși ideea a impresionat pe toată lumea, turnul nu a fost construit. Organizatorii au explicat ulterior că a fost doar un concurs conceptual, dar un an mai târziu au organizat un nou concurs pentru același lucru, la care arhitectul român a ieșit pe locul trei, câștigător fiind un arhitect japonez. „Ideea lui Dorin Ştefan a fost foarte diferită de toate celelalte, de asta a câştigat atunci. În Taiwan, chiar şi acum oamenii întreabă de ce nu se construieşte turnul lui. Eu am rămas impresionat, dar a fost un concurs conceptual. Ne-am dat seama că nu pot sta oameni înăuntru, e prea periculos, din cauza condiţiilor meteo şi a greutăţii la care ar fi supuse observatoarele plutitoare“, declara în 2013, pentru gândul.info, Barry Cheng, organizatorul concursului. „Taiwanezii au făcut studiul de fezabilitate şi au ajuns la concluzia că zepelinele trebuie să fie mai uşoare ca aerul pentru ca proiectul să fie realizabil. Au spus că le-ar mai trebui zece ani să aibă tehnologia necesară pentru a construi zepelinele“, explica atunci Dorin Ştefan, tot pentru gândul.info. Turnul proiectat de Ștefan avea de jur împrejur zepeline (navă aeriană dirijabilă de mari dimensiuni, construită din metal, cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen sau cu alt gaz mai ușor decât aerul – n.r.), iar taiwanezii și-au dat seama că nu le pot construi ca în proiectul gândit de român.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS