Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, a prezentat săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe de presă, situaţia producţiilor la culturile la care s-a încheiat recoltatul. Şeful agriculturii româneşti a vorbit la superlativ despre producţii, pe care le numea „istorice“. Doljul ocupă locul trei pe ţară la producţiile de grâu, secară şi triticale, în timp ce Oltul se află pe locul cinci la aceleaşi culturi. Totuşi, în timp ce reprezentanţii Ministerului Agriculturii vorbesc despre producţii istorice, unii fermieri spun că din cauza acestor afirmaţii scade preţul cerealelor.
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, a prezentat, săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe de presă, situaţia producţiilor la culturile la care s-a încheiat recoltatul. „La grâu, am realizat 4.836 kg la hectar. Este o producţie istorică, este o producţie care depăşeşte zece milioane de tone pe total ţară. Rapiţa, de asemenea, o producţie bună în acest an. Am realizat aproape 1.000.600 de tone, cu o producţie, de asemenea, peste realizările de până acum. La mazăre, la fel, cu realizări peste realizările de până la această dată. La fel la orz şi orzoaică“, a afirmat Daea, citat de Agerpres.
Pe site-ul Ministerului Agriculturii este afişată situaţia producţiilor la culturile la care s-a încheiat recoltatul. Astfel, la grâu, triticale, secară s-au obţinut 4.836 kg la hectar, suprafaţa recoltată până în prezent fiind de 2.101.552 de hectare. La rapiţă s-a obţinut o producţie medie de 2.844 kg la hectar, respectiv 1.684.795 de tone la nivel naţional, în timp ce la mazăre producţia a fost de 2.776 kg la hectar de pe o suprafaţă recoltată de 107.593 de hectare, iar la orz şi orzoaică, de 4.942 kg la hectar, de pe o suprafaţă de 459.968 de hectare. În dreptul tuturor acestor producţii este scris Record istoric al României – Anul 2017.
Doljul ocupă locul trei pe ţară la producţiile de grâu, secară şi triticale, cu o producţie totală de 773.347 de tone, în timp ce Oltul se află pe locul cinci, cu 683.854 de tone, în total. Fruntaş în acest clasament este judeţul Constanţa, cu o producţie la grâu, secară şi triticale de 878.248 de tone. La producţia de mazăre, judeţul Dolj ocupă locul patru pe ţară, cu o producţie totală de 25.873 de tone, în timp ce la producţia de rapiţă Oltenia este reprezentată de judeţul Olt, care se află pe locul cinci la nivel naţional, cu 94.974 de tone.
„Autorităţile ar fi bine să nu se mai hazardeze să facă astfel de declaraţii“
Totuşi, în timp ce reprezentanţii Ministerului Agriculturii vorbesc despre producţii istorice, pe teren lucrurile arată diferit, iar unii fermieri spun că au înregistrat aceleaşi producţii ca şi anul trecut. „Producţia a fost în medie ca anul trecut, nici mai mult, nici mai puţin. La cereale a fost mai ridicată, la rapiţă mai puţin, iar acum suntem la floarea-soarelui, unde cu siguranţă producţia va fi mai mică din cauza secetei“, a spus Graham Bryce, fermier din Dolj.
Alţii spun că nu înţeleg ce înseamnă producţiile record la care se referă şeful agriculturii româneşti şi că ţara noastră ar trebui să producă mult mai mult raportat la suprafaţa arabilă pe care o deţine. „Eu am producţiile diminuate cu 40-60 la sută faţă de anul trecut, din cauza secetei. Eu nu ştiu dacă ministrul agriculturii a făcut agricultură, dacă a văzut ce înseamnă să fii calamitat, să ai ani grei de secetă, să depinzi de Cel de Sus, să investeşti bani şi să faci credite pentru a investi în cultura vegetală, în care depinzi de factorul natural şi eşti neputincios. În sud-estul României sunt producţii mari, dar aş vrea să întreb ce înseamnă pentru el producţii record? Într-adevăr, e cea mai mare producţie pe care a obţinut-o cineva acolo, dar să ne lăudăm cu 4.000 kg media la hectar la grâu e strigător la cer! Oamenii încă nu au recoltat. Nu poţi spune că ai producţii record. România ar trebui să producă mult mai mult raportat la suprafaţa arabilă pe care o are. La Diosig, în Bihor, spre exemplu, am înţeles că nu se mai face sărbătoarea porumbului anul acesta. Anul trecut, oamenii ăia au obţinut 14-15 tone la hectar, anul acesta nu mai pot susţine festivalul cu o producţie de 3-4 tone! Ce să arăţi?!“, a spus Cornel Stroescu, fermier din Mehedinţi.
Mai mult decât atât, acesta susţine că afirmaţiile ministrului sunt în defavoarea agricultorilor întrucât au ca efect scăderea preţului cerealelor. „Acest lucru ne afectează pe noi, fermierii, dar oamenii nu au curaj să vorbească. Toate preţurile au început să o ia în jos. Nu vreau să vând nici cu un leu, dar nici cu 50 de bani kilogramul de grâu. Eu cred că un preţ de 70-80 de bani este acceptabil, dar în urma declaraţiilor ministrului nu ni se mai oferă aceşti bani. Autorităţile ar fi bine să stea de vorbă cu noi şi să nu se mai hazardeze să facă astfel de declaraţii, care dau apă la moară celor care achiziţionează cereale“, a mai spus Stroescu.
„Traderii îşi bat joc de noi cu preţurile acestea!“
Faptul că preţurile au început să o ia în jos este confirmat şi de Ion Smarandache, preşedintele Agro Castranova. Acesta spune că fermierii doljeni sunt nevoiţi să îşi vândă grâul cu 50 de bani kilogramul pentru a-şi achita împrumuturile pe care le-au făcut în bănci. „Pe fiecare zi preţul a tot scăzut şi s-a ajuns la 50 de bani kilogramul. Măcar cu 60 de bani să îl fi dat şi noi! Anul trecut a fost 62-63 de bani kilogramul. Traderii îşi bat joc de noi cu preţurile acestea! Profită că fermierii sunt nevoiţi să vândă pentru că mulţi dintre ei lucrează cu plata la recoltat. Sunt obligaţi să îl vândă ca să îşi achite dările, împrumuturile pe care le-au făcut în bănci, şi nu pot aştepta. Oamenii muncesc, investesc, iar când să îşi comercializeze producţia, nu se aleg cu nimic!“, a spus fermierul doljean.
Premierul Mihai Tudose i-a transmis ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, că aşteaptă ca rezultatele obţinute în cazul producţiilor să se vadă şi în indicatorii macroeconomici.
