Mici antreprenori, sprijiniţi să-şi dezvolte afacerile

Ilie Fieraru este unul dintre norocoşii selectaţi să primească sprijin 
pentru a-şi dezvolta afacerea
Ilie Fieraru este unul dintre norocoşii selectaţi să primească sprijin pentru a-şi dezvolta afacerea


Micii antreprenori de etnie romă sau din alte grupuri vulnerabile din judeţele Dolj, Gorj și Olt încep încet, dar sigur, să dezvolte afaceri. Sunt 28 de oameni a căror viaţă capătă sens. Cei mai mulţi dintre ei primesc sprijin financiar pentru prima dată în viaţă pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de muncă şi implicit de viaţă.

Ilie Fieraru are 39 de ani. Locuieşte în comuna Grădinari din judeţul Olt. Este unul dintre cei patru norocoşi din localitate selectaţi să primească sprijin pentru a-şi dezvolta afacerea. 29.000 de lei este suma pe care a primit-o de la Fundația Terre des homme România, Fundația PACT și Fundația NESsT România, inițiatoarele programului care sprijină cei 28 de antreprenori cu finanțări cu valori cuprinse între 7.900 și 55.300 de lei, în funcție de tipul afacerii. Pe lângă aceşti bani, a avut posibilitatea să urmeze cursuri de formare, mentorat, consultanță și facilitare pentru a-și crește capacitatea antreprenorială. „Este o sumă importantă, cu ajutorul căreia o să construim un solar pe o suprafaţă de şapte arii, cu folie termică. Vreau să cultiv legume şi pe timp de iarnă, ridichii şi ceapă verde, după care să vin cu roşii şi cultura a treia dacă permite timpul, castraveţi, fasole sau ardei“, a spus Ilie Fieraru.

„Timp de o lună şi jumătate am lucrat în Spania, la căpşuni“

Munceşte în agricultură de copil, la fel cum au muncit părinţii şi bunicii lui. Avea doar 15 ani când a început să se ocupe de cultivarea legumelor. A mers însă la şcoală, a făcut un liceu, o facultate în Bucureşti, din dorinţa de a avea mai multe şanse. Ştia că pentru zona în care trăieşte agricultura este salvatoare. Este şi astăzi singura sursă de existenţă. Părinţii au făcut eforturi mari şi l-au susţinut să urmeze facultatea la Bucureşti. S-a specializat în agricultură, în domeniul inspecţiei fito-sanitare. „După terminarea studiilor, am vrut să mă angajezez, însă nu am găsit nimic. Mi s-au cerut bani, pe care nu am avut să îi dau. Se făceau în acea perioadă, la fel ca şi acum, selecţii pentru Spania, la cules de căpşuni. Am fost la o astfel de selecţie la Constanţa. Am fost acceptat. Timp de o lună şi jumătate am lucrat în Spania, la căpşuni. Am venit acasă cu ceva bănuţi. După, m-am angajat în Slatina, eram navetist, era foarte greu, salariile erau mici, trebuia să stau cu chirie şi nu-mi permiteam acest lucru. Am venit acasă, m-am angajat la un atelier de confecţii metalice, de termopane, unde am lucrat doi ani. După care m-am apucat serios de afacerea familiei, de solarii. Am ştiut din acel moment că asta trebuie să fac pentru familia şi copiii mei“, a completat bărbatul.

„Pe părinţi îi duc în luna aprilie în piaţa din Turda, îi las acolo şi mai vin acasă în luna noiembrie“

Nu a fost deloc uşor. A pornit de jos. Cum în zonă nu exista un centru de preluare a produselor angro, ca să scape de marfă ieşea la stradă şi lua mașini la ocazie. „Cultivam, strângeam recolta, însă nu aveam cum să o ducem la pieţe. Ieşeam atunci în stradă, puneam o pancartă în faţa sacilor cu legume şi aşteptam să oprească tirurile să ne ia. Am mers încă de atunci spre pieţe din Ardeal. În zona de sud, fiind bazin legumicol, preţurile sunt mult mai scăzute. În 2010, mi-am permis să cumpăr prima maşină. La mâna a doua, o Dacie Break. În al doilea an, mi-am permis să îmi cumpăr o remorcă. În 2013 mi-am cumpărat o autoutilitară de 3,5 tone. De atunci este mult mai simplu. Când avem marfă multă, o vând în pieţele angro din Cluj, Braşov, Bucureşti şi Piteşti“, a spus Ilie Fieraru. O parte din marfă o vinde în piaţa centrală din Turda. Are două mese închiriate. Îl ajută părinţii, ei stau la piaţă. „Ne-ar ajuta foarte mult dacă ar fi un centru angro în zonă, însă pentru doi bănuţi în plus la marfă străbatem întreaga ţară. Când ai o cantitate mai mică o dai de acasă, este avantajos, însă la cantităţi mari este păcat. La trei-patru tone, orice bănuţ în plus se simte. Pe părinţi îi duc de la prima recoltă, în luna aprilie, în piaţa din Turda, îi las acolo şi mai vin acasă în luna noiembrie. Dorm în piaţă, de teamă ca marfa să nu fie furată. Le-am cumpărat un fotoliu pe care în timpul nopţii îl întind şi îl transformă în pat. Nu e deloc uşor… Tocmai din acest motiv, pe copiii mei nu îi îndemn să facă agricultură, le spun să înveţe carte, că nu se ştie ce ne rezervă viitorul. Cu carte pot ajunge undeva“, a spus Fieraru.

„Pe tineri e greu să-i convingi să vină să muncească, deşi în plin sezon plătim 70-80 de lei pe zi“

Munceşte de dimineaţa de la ora 5.00 şi până seara după ora 22.30. Nu se plânge însă. Din agricultură trăieşte, din banii strânşi şi-a construit o casă aşa cum a visat, iar acum o extinde. Mai vrea o bucătărie, o baie, două dormitoare pentru copii. Nu a fost în concediu, nu îşi mai aminteşte cu exactitate când a putut lăsa totul deoparte şi să plece măcar pentru cinci zile. „Doar iarna ne mai permitem să stăm. În rest nu. Dacă noi plecăm de acasă, se distruge cultura. E plin sezon de recoltare al roşiilor, se strică, nu putem lăsa marfa să se distrugă. Ultimul concediu a fost în urmă cu ceva ani, am avut posibilitatea să mergem la sora mea în Grecia, pe timp de iarnă. Am făcut sărbătorile acolo. Fiecare sezon este diferit, nu putem spune că obţinem un anumit profit. Când este ger, nu mai obţii aceeaşi producţie la care te aştepţi. Şi când e prea cald este periculos, moare recolta, se diminuează din producţie, este o afacere riscantă, tocmai din acest motiv anual trebuie să investim în solarii“, a povestit Ilie Fieraru.

Munceşte împreună cu soţia, însă nu este suficient, au nevoie de oameni să îi ajute. Şi cum mai toți cei în putere, tinerii în special, sunt plecaţi peste hotare, îi este foarte greu să găsească forţă de muncă. „În cele mai multe case mai sunt doar vârstnici, pe care nu îi pot lua să muncească la solarii. Pe tineri e greu să-i convingi să vină să muncească, deşi în plin sezon plătim 70-80 de lei pe zi plus trei mese, un pachet de ţigări“, a adăugat bărbatul.

„Noi, în proiectele noastre, am descoperit frumuseţea sudului, frumuseţea oamenilor“


Timp de trei zile, antreprenorii din sudul ţării care au primit finanţare prin proiectul cofinanțat printr-un grant din partea Elveției pentru Uniunea Europeană extinsă au primit vizita jurnaliştilor din întreaga ţară, dar şi a celor care i-au sprijinit pentru demararea afacerii.

„L-am numit, generic, «Turul Sudului», am dorit să împărtăşim poveştile comunităţilor din această zonă a ţării. De foarte multe ori se pune accentul pe frumuseţile naturii şi pe zonele turistice. Noi, în proiectele noastre, am descoperit frumuseţea sudului, frumuseţea oamenilor, a ceea ce reuşesc ei să facă în viaţa de zi cu zi, care de multe ori reuşeşte să treacă neobservată. În aceste comunităţi am prezentat mai multe poveşti susţinute financiar. Ne bucurăm să vedem cum aceste comunităţi încep să capete încredere în şcoală, părinţii să aibă încredere în profesori, să-şi trimită copiii la şcoală. Am mers apoi la mici antreprenori care cred că ceea ce fac ei poate să le aducă un trai mai bun. Antreprenoriatul în sine este o activitate foarte riscantă, dar totuşi ei au încredere şi merg mai departe să facă asta şi nu doar să se angajeze undeva“, a spus Radu Răcăreanu, de la Asociația Terre des Hommes, coordonator al componentei economice din proiectul „Zefir“.

„Cea mai mare finanţare pe care am dat-o în proiect a fost pentru asociere“

Proiectul „Zefir“ a început în 2013 și a fost o idee inovatoare la acel moment. În aceleaşi comunităţi s-a intervenit cu activităţi educaţionale şi cu activităţi de sănătate, de locuire sau dezvoltare comunitară. Din 2016, au început să acorde sprijin şi pentru dezvoltare economică. „Este foarte important ca oamenii să aibă şi din ce să-şi asigure traiul, pentru că altfel părinţii o să meargă în străinătate să muncească, copiii o să rămână singuri, o să neglijeze şcoala, o să reintrăm în acest cerc vicios care nu ne va aduce nimic bun. În acest moment finanţăm 28 de mici afaceri, unele sunt activităţi familiale generatoare de venit. Exemple în acest sens: o familie şi-a construit un solar, astfel reuşind să-şi crească venitul, să-şi asigure şi hrana prin legumele cultivate. Asta înseamnă o scădere a cheltuielilor. Ca sume s-a acordat între 2.400 de franci elveţieni pentru cei care nu aveau experienţă, iar în funcţie de experienţă şi capacitatea pe care o au ca antreprenori au fost finanţări mai mari. Cea mai mare finanţare pe care am dat-o în proiect a fost pentru asociere. Cinci persoane din comunitate s-au unit şi şi-au dezvoltat o cooperativă, finanţarea a ajuns la 22.000 de franci elveţieni“, a completat Răcăreanu.

Au fost mulţi cei care au cerut sprijin, selecţia a fost dificilă. „Sunt foarte mulţi oameni muncitori. Din păcate, antreprenoriatul nu înseamnă doar a produce, înseamnă să ai o abordare pe termen lung, astfel încât să-ţi aducă profit. Accentul a fost pus pe cei care aveau nevoie de finanţare din partea noastră pentru că altfel nu ar fi fost eligibili să ia credit de la o bancă, însă am văzut în ei şi spirit antreprenorial“, a mai spus coordonatorul proiectului.

Ce presupune componenta de dezvoltare economică 

În cadrul componentei de dezvoltare economică, au fost sprijinite 28 de activități familiale generatoare de venit și afaceri din judeţele Dolj, Olt şi Gorj. Componenta de dezvoltare economică „Zefir“ este implementată de Fundația Terre des hommes, Fundația PACT și Fundația NESsT România, pe parcursul a doi ani. În primul an a avut loc selecția antreprenorilor în proiect, creșterea capacității lor de a lucra într-un mod planificat la dezvoltarea unei afaceri, precum și dezvoltarea unui plan de afacere pe baza căruia s-au acordat finanțări totale de peste 160.000 de franci elvețieni. Cel de-al doilea an se va concentra pe acordarea de sprijin pentru implementarea cu succes a planului de dezvoltare al afacerii și pe creșterea capacității antreprenoriale a beneficiarilor.

Ele se desfășoară în domeniile: legumicultură, cultivarea pepenilor, colectarea și uscarea ciupercilor de pădure, creșterea de bovine și producția de lapte, construcții și amenajări exterioare, prelucrarea lemnului și a metalului.

 



Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de marţi, 4 iulie 2017

Actualitate

» Ce nu se spune despre banii din Pilonul II de pensii: Cine are acum 1.000 de euro acumulaţi poate avea peste 25.000 de euro la vârsta pensionării
» Polițiștii locali nu pot solicita date privind identitatea șoferilor
» Guvernul joacă ping-pong cu taxa de depozitare a gunoiului
» MAE îşi exprimă îngrijorarea cu privire la lansarea unei rachete balistice de către Coreea de Nord
» Parlamentul European impune multinaţionalelor să publice date financiare separate pentru fiecare ţară în care operează
» Astro-elevii din Craiova
» Singuri acasă
» Strada fara trotuare
» CEZ a încheiat 2016 cu pierderi de 229 milioane lei în România
» ASF: Proiectul RCA pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie, în dezbatere pentru 10 zile
» Secția pentru procurori a avizat revocarea din funcție a procurorilor DNA Țuluș și Moraru Iorga (surse)
» Parlamentarii primesc sume forfetare majorate cu 7000 lei lunar de la 1 iulie, odată cu Legea salarizării unice
» Kovesi: Din ianuarie 2016, la DNA au fost 126 de verificări ale Inspecției Judiciare; nu s-au constatat ilegalități
» Leul, înfrânt de noul program de guvernare. Euro a urcat la 4,57
» Sancţiuni de 530.000 de lei date de ANAF în numai două zile, pe litoral
» Planul de înzestrare a Armatei pe perioada 2017 – 2026, retras de pe ordinea de zi a CSAT
» Ministerul Sănătății a început livrarea noilor doze de vaccin hexavalent
» Sacţiuni disciplinare pentru funcţionarii care vor mai cere firmelor sau cetăţenilor aplicarea ştampilei pe documente
» Iohannis, despre strategia UE pe securitate și apărare: România e interesată și dorește să devină parte a proiectului
» Iohannis: Nu văd nici un motiv de suspendare a lui Kovesi
» Procurorii DNA Doru Țuluș, Mihaiela Moraru Iorga și Nicolae Marin vor fi audiați în plenul CSM

Publireportaj

» Departamentul de Chimie – o şansă pentru viitorii studenţi
» Crâmpeie din istoria Craiovei – Parcul Bibescu, la Muzeul Olteniei!
» Demararea proiectului “Îmbunătăţirea mediului urban”

Local

» Bisericile surori şi muzeul din Stoicăneşti atrag vizitatori

Dolj

» Întreruperi energie electrică de mâine
» Crapă conductele, se sparg străzile
» Primăria Craiova angajează asistent medical pentru Baza Sportivă şi Agrement
» Softronic Craiova va vinde locomotive electrice în Suedia
» Dolj: Câştigătorii Concursului Naţional „Mesajul meu antidrog“, ediţia a XIV-a
» Craiova: Acţiune pentru sancţionarea şoferilor indisciplinaţi
» Craiova: Dezbatere cu tema „Protecţia copiilor ai căror părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate”
» Craiova: Avarie la o conductă de apă de pe strada Păltiniş

Gorj

» Autospecială de salvare montană, pentru siguranţa turiştilor
» Dosar de evaziune fiscală de 500.000 de euro din videochat
» Un milion de euro pentru extinderea şcolii din Târgu Cărbuneşti
» Judecătoria Novaci depinde şi în acest an de încălzirea cu lemne
» Judecata în dosarul fostului şef al CEO, Laurenţiu Ciobotărică, se reia în toamnă
» Femeie de 39 de ani din Târgu-Jiu, găsită decedată în balconul locuinţei

Olt

» Jandarmerița campioană națională la atletism
» Olt: Un copil de 7 ani a fost transportat cu elicopterul SMURD la Bucureşti, după ce a căzut dintr-un gutui
» Olt: Candidații pe locurile de la profesională, susținute de ALRO, departajați prin interviu: „Aici avem o șansă în plus“

Vâlcea

» Preoţii Ion Bănuţă, Ion Dincă, Ion Dinică şi Sorin Sava Pleşa, cetăţeni de onoare ai municipiului Râmnicu Vâlcea

Sport

» Alex Coman – dublu câştigător în Ungaria, Robert Gună – pe locul trei
» Alb-albaștrii se pregătesc să încheie calvarul
» Handbal (f): Antrenorul Bogdan Burcea şi-a prelungit înţelegea cu SCM Craiova

Sanatate

» Dosarul electronic de sănătate, un eșec de 18 milioane de euro

Magazin

» Horoscop
» Bancul zilei

Opinii

» Când experiența dăunează

Top