Povestea covorului oltenesc

Tehnica de țesut a covoarelor tradiționale românești, inclusă în patrimoniul UNESCO (Foto: Ana-Maria Predilă)


Covorul oltenesc este una dintre cele mai mari mândrii ale regiunii. În casele sau atelierele unor doljeni, tradiția țeserii lui este încă vie. Sunt oameni care au moștenit de la străbunici și bunici covoare vechi de zeci de ani. Povestea covorului oltenesc a trecut granițele țării, ajungând până în America și Japonia. Într-o Românie în care obiectele tradiționale sunt înlocuite tot mai mult de kitsch-uri, mai există oameni care duc mai departe tehnici unice în lume pe care le utilizau bunicile și străbunicile noastre. Bătrânii își doresc ca tradițiile să nu se piardă și tinerii să iubescă ceea ce le-a fost lăsat moștenire.

Miroase ca la bunica la ţară. Și peste tot e plin de culoare. Suntem într-unul din locurile din Dolj unde tradițiile încă rezistă datorită unei femei care trăiește pentru ele. Marinela Carauleanu este din Calafat. Tot aici a muncit și a reușit să pună pe picioare un muzeu în care a strâns cele mai frumoase obiecte tradiționale din zonă. Odată intrat în muzeu, uiți de lumea de afară. Te întorci în timp și te bucuri de lucruri create cu zeci de ani în urmă: covoare țesute în săptămâni întregi de muncă, prosoape cusute de bătrâne ca zestre pentru fete și nepoate.

Marinela Carauleanu este bibliotecar și coordonator al grupului folcloric „Rozele Calafatului“. Se trage dintr-o familie de cărturari și își dorește un singur lucru: ca tinerii să nu uite de tradiții, de ceea ce îi face să fie unici în lume. „Am considerat că este datoria mea să fac mai multe în plan cultural în Calafat. Am preluat cumva acest lucru din familie. Bunicul meu a fost preot la Chișinău, l-a avut profesor pe Gala Glaction, iar mama mea a lucrat la Școala Populară de Artă. Majoritatea costumelor sunt din familie, în special de la bunica mea“, povestește Marinela Carauleanu.

„Culorile le obțineam și din foi de ceapă, din flori de mac“

Marinela Carauleanu a pus pe picioare un muzeu în care a strâns cele mai frumoase obiecte tradiționale din zona Calafatului   (Foto: Ana-Maria Predilă)

Marinela Carauleanu a pus pe picioare un muzeu în care a strâns cele mai frumoase obiecte tradiționale din zona Calafatului (Foto: Ana-Maria Predilă)

Sunt oameni din Calafat care s-au alăturat Marinelei când au văzut ce a reușit să facă, donând muzeului obiecte tradiționale. Acum aici vin în vizită și turiști, cei mai mulți fiind bulgari. „Zestrea din acest muzeu este de la soția domnului primar, care a donat tot ce avea moștenire. Sunt oameni care mi s-au alăturat, nu sunt mulți, dar cei care au făcut asta și-au dorit foarte mult. Vin și turiști, majoritatea din Bulgaria. De când s-a inaugurat podul Calafat-Vidin, la noi în oraș sunt zilnic bulgari. Mi-aș dori să avem un spațiu mai mare unde să expunem toate aceste bogății, dar mă bucur că am reușit și aici“, spune femeia.

În muzeul din Calafat am găsit-o pe bunica Pena, care ne-a arătat cum se lucrau în trecut covoarele. Atentă și mereu zâmbitoare, bunica ne spune că mai ales iarna își aduce aminte cum în tinerețea ei toate femeile stăteau la gura sobei și țeseau. „Le făceam după modele. Toate femeile lucrau. Ne plăcea, mamele și bunicile lucrau la zestrea fetelor. Căutam modele și lucram în război, cu suveica. La covoare urzeam ață bună și foloseam lână pe care o vopseam cu boabe, cu foi de nuc. Culorile le obțineam și din foi de ceapă, din flori de mac. Mai există și acum lână, dar nu se mai folosește“, spune femeia. Bunica Pena își aduce aminte că pe vremea ei toate fetele învățau la școală să coase, să țese. Acum fetele au alte preocupări. Nu ar trebui însă ca tradițiile să se piardă, pentru că asta ne face să fim diferiți de alte popoare, spune bătrâna. „Tinerii nu mai învață la școală asta, pe noi ne învățau să împletim, să lucrăm. Puțini mai sunt interesați. Ar fi păcat să se piardă tradițiile. De multe ori, străinii vin și se minunează de ceea ce găsesc aici. Ar trebui să apreciem și noi mai mult“.

„Lucrau zi și noapte. Pe vremea bunicii nu era nici curent electric, se chinuiau la felinar“


Covoarele din Oltenia se deosebesc de cele din alte regiuni ale țării prin coloritul bogat și elementele distinctive, ne spune Georgeta Grama. Doljeanca are o colecție de peste 30 de covoare. Bunica și mama acesteia au lucrat la ele ani la rând. „Sunt covoare foarte vechi. Colecția o moștenesc de la bunica și de la mama mea. O parte din ele au peste 50 de ani vechime. Bunica mea a avut război, le lucrau în casă. În primul rând, era toarsă lâna, după care era vopsită în mai multe culori, apoi treceau la urzit. Pentru acest lucru foloseau un alt material, pe care îl procurau mai mult din comerț. Unii cultivau și bumbac și îl foloseau“, explică Georgeta Grama. În casa din comuna Ghidici unde locuiește, femeia își păstrează cu sfințenie colecția și o arată tuturor celor care îi trec pragul. Nu a vândut nici măcar unul din covoarele care îi aduc aminte de copilărie. Fiecare floare țesută pe scoarța oltenească îi vorbește despre bunica și mama ei. „Lucrau zi și noapte. Pe vremea bunicii, nu era nici curent electric, se chinuiau la felinar. A lucrat și mama mea covoare. Se făceau mai mult iarna, pentru că vara erau ocupate cu munca la câmp. Acum merg peste tot în țară se ne prezentăm tradițiile. O parte din tineri apreciază, restul mai puțin. Tot ce îmi doresc este să ducem tradiția mai departe“, mai spune Georgeta Grama.

„Dragostea pentru arta tradițională am avut-o din copilărie“

Valorile tradiționale oltenești sunt recunoscute în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii prin creațiile unei doljence ambițioase din Bechet. După o viață de profesor de biologie, Antoaneta Nadu ne demonstrează că vârsta nu este o piedică și că, dacă există voință și creativitate, oricând poți să o iei de la zero. În urmă cu mai bine de 15 ani, doamna Nadu a simțit nevoia ca la vârsta pensionării să deschidă un atelier de țesături specifice zonei de sud a Olteniei. A progresat de la an de an. Așa a devenit cunoscută atât în țară, cât și în străinătate. Când vorbește despre scoarța și covorul oltenesc, ochii îi strălucesc. „Dragostea pentru arta tradițională am avut-o din copilărie. În familia mea, pe timpurile acele se lucra așa ceva. Făcând mai multe expoziții cu obiecte tradiționale din zonă, fiilor mei le-a venit ideea să deschid un atelier. La început a fost mai greu. Nu eram cunoscută pe piață. Oamenii aveau impresia că eu adun lucrurile de la alții și mă duc să le vând, dar am demonstrat că totul se lucrează în atelier și am progresat. Am accesat și proiecte cu fonduri guvernamentale. Atelierul este făcut cu investiție venită din fonduri guvernamentale. Am participat la expoziții organizate atât în țară, cât și în străinătate“, povestește Antoaneta Nadu.

Tehnica de țesut a covoarelor tradiționale românești, inclusă în patrimoniul UNESCO

Tehnica de țesut a covoarelor tradiționale românești, folosită și în atelierul doamnei Nadu, a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, ca făcând parte din Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

Fiind în baza de date a mai multor ministere – Ministerul de Externe, Ministerul Turismului, al Culturii, al Agriculturii -, doljeanca a ajuns la multe expoziții din Europa și nu numai. Covoarele și țesăturile oltenești au ajuns și la expoziții în Emiratele Arabe Unite, dar și în Germania, Franța. „Văzând seriozitatea lucrurilor făcute în atelierul din Bechet și faptul că noi păstrăm tradiția din zonă, cei de la minister m-au trimis la multe expoziții din Europa și chiar din Emiratele Arabe Unite. Primesc felicitări și comenzi din America, Canada, Japonia, Australia și din toate țările europene. De la an la an am ajuns să avem tot timpul comenzi. Acum trei femei lucrează în atelier și alte două la domiciliu. Cine învață acest meșteșug nu-l mai uită niciodată“, a spus Antoaneta Nadu.



Comenteaza acum

Alte stiri

11 decembrie 2017

Bancul zilei

Bulă şi Ştrulă mergeau pe stradă. La un moment dat, văd un bordel. Ştrulă: – Intru şi eu să văd cum este! Iese peste 15 minute şi spune: – Bulă, este naşpa bă, mai bună este nevastă-mea. Intră şi Bulă,
21 noiembrie 2017

Bancul zilei

Şedinţă de excludere a tovarăşului Bulă din partid. Ia cuvântul tovarăşul prim-secretar şi spune: – Tovarăşul Bulă este un leneş, nu munceşte, este recalcitrant, se ceartă cu toţi colegii, îşi terorizează familia, îşi terorizează vecinii, ...

Sumarul ediției de marţi, 27 iunie 2017

Actualitate

» R. Moldova: Dodon a retras prin decret proiectul Strategiei Securităţii Naţionale, elaborat cu ajutorul experţilor NATO
» Iohannis a promulgat Legea prin care se reduce chiria la locuinţele ANL
» Festivalului Internațional al Tinerilor Regizori
» Ucraina, victima celui mai mare atac cibernetic din istorie
» O petiţie semnată de peste 20.000 de persoane cere stabilirea unui prag simbolic de 1 leu pentru abuzul în serviciu
» Iohannis a semnat trecerea în rezervă a generalului Ștefan Dănilă
» Cristina Trăilă, deputat PNL în locul lui Eugen Nicolăescu
» CCR amână discutarea sesizării privind nerecunoașterea căsătoriilor dintre persoane de același sex
» Vaslui: Bazinele ştrandului municipal, închise pentru al treilea an consecutiv din cauza lipsei unui salvamar
» Comisia Europeană a amendat Google cu o sumă record: 2,42 miliarde de euro
» Grecia: Pene de curent la Atena din cauza caniculei. Aparatele de aer condiţionat au suprasolicitat reţeaua
» Numele vehiculate pentru Ministerul Educaţiei: Ecaterina Andronescu, din nou în cărţi
» IGPR: Grupare infracțională destructurată de autoritățile române și spaniole; prejudiciul – estimat la trei milioane de euro
» Parchetul General a clasat dosarul privind presupusa fraudare a alegerilor prezidenţiale din 2009
» Avocatul Poporului primeşte rang şi salarizare de ministru
» Ceremonie organizată în memoria lui Helmut Kohl la Parlamentul European

Publireportaj

» „Biblioteca din vacanță“ – Ediția a IX-a
» Harmony Decor aduce specialiştii IKO în Craiova

Dolj

» Accident de muncă pe șantierul Stadionului „Ion Oblemenco“
» Salubritatea trage cu ochiul la gunoiul din tomberon
» Economista Carmen Popescu rămâne, deocamdată, în Penitenciarul Craiova
» Arest prelungit pentru şpăgile de la Centrul de Transfuzie
» Peste 700 de contestații la evaluarea națională
» Tânără gravidă din Dolj: „Am făcut primul copil la 17 ani, dar nu am mers niciodată la control“
» Întreruperi energie electrică de mâine
» Caravana Gravidelor
» Dolj: Traficul pe podul Calafat-Vidin, restricționat pe 28 iunie şi 3 iulie
» ABA Jiu a reunit membrii Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre
» Cod Portocaliu de caniculă în Dolj, Olt şi Mehedinţi

Gorj

» Sute de elevi au contestat notele primite la evaluarea naţională
» Gorj: Accident rutier cu o victimă, la Scoarța
» Gorj: Incendiu la Termocentrala Turceni
» Gorj: Tabăra de cercetare etnofolclorică „Constantin Brăiloiu” ediţia a XII-a, la final
» Noul primar al municipiului Târgu Jiu depune mâine jurământul
» Gorj: Minorii daţi în urmărire de poliţie au fost găsiţi
» 120 de cişmele pentru târgujieni şi centre cu aer condiţionat
» Gorj: Minori daţi în urmărire de poliţie
» Gorj: Bărbat găsit spânzurat la o stână

Olt

» Procesul președintelui CJ Olt, la un pas de final. Pronunțarea, săptămâna viitoare
» Olt: Opt piscine autorizate și două în curs de autorizare; calitatea apei este monitorizată de DSP

Sport

» Alb-albaștrii au amical cu Ludogorets
» Vali David: E păcat că nu ne-am îndeplinit obiectivul
» Performanţă notabilă pentru CSS Craiova
» Handbal (f): România și-a aflat adversarele de la Campionatul Mondial
» Fotbal / Liga I se reia la mijlocul lunii iulie

Sanatate

» Secțiile de Neonatologie – Terapie Intensivă de grad II, fără bani
» Finanțarea Terapiei Intensive de la „Victor Babeș“, în aşteptare

Educatie

» Elevele de 10 de la Școala „Traian“ din Craiova

Magazin

» Horoscop
» Bancul zilei

Top