21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljMarea lehamite de la Craiova

Marea lehamite de la Craiova

Doar 1 din 14 craioveni au ales primarul Craiovei (Foto: Arhiva GdS)
Doar 1 din 14 craioveni au ales primarul Craiovei (Foto: Arhiva GdS)

O mână de craioveni au ales duminică primarul orașului, în urma votului cu cea mai slabă prezență din ultimele decenii: sub 19%. PSD a câștigat Primăria Craiova prin candidatul său Mihail Genoiu (42,79%), la mare distanță de urmăritori, dar partidul a pierdut circa 40.000 de voturi față de alegerile de anul trecut. Oricât ar fi de greu de crezut, noul primar ales are o reprezentativitate de 7,69% din numărul total de votanți, ceea ce înseamnă că doar unul din 14 craioveni a pus ștampila pe el în cabina de vot. Marea surpriză a acestor alegeri este independentul Lucian Săuleanu, care s-a clasat al treilea (12,98%), cu puțin sub candidatul PNL, Mario Oprea, de pe locul al doilea (16,24%). Procentual vorbind, pe plus a ieșit și ALDE, care, prin candidatul său, Anișoara Stănculescu, a obținut 12,05% din voturi, în timp ce vara trecută candidatul de atunci obținea 7,85%. Statisticile arată că femeile au ieșit în număr mai mare la vot decât bărbații și că tinerii până în 34 de ani reprezintă doar o cincime dintre și așa puținii votanți cărora le-a păsat cine le va conduce orașul în următorii trei ani.

Dezastru la alegerile parțiale locale din Craiova, acolo unde peste 257.000 de persoane erau așteptate să vină la urne. Prezența la vot nu a fost niciodată mare la Craiova în ultimele decenii, dar ce s-a întâmplat duminică a uimit pe toată lumea. În sens negativ. Statistic vorbind, procentele arată astfel: s-au prezentat la vot 47.495 de craioveni din cei 255.782 care aveau acest drept, adică o prezență de 18,56%. Circa 1.200 de voturi au fost anulate, astfel că numărul final de voturi valabil exprimate a fost de 46.266. Deși a câștigat primăria, lucru oarecum anticipat de toată lumea, PSD râde doar cu un ochi. Candidatul său, Mihail Genoiu, a obținut 19.798 de voturi – 42,79%, față de cele peste 58.000 de voturi și un procent de aproape 61% obținut la alegerile pentru primărie de anul trecut, când a candidat Olguța Vasilescu la o prezență la vot de 38,66%. Nici ea nu a reușit o reprezentativitate consistentă (22,7% din totalul de votanți), dar de trei ori mai mare decât a lui Mihail Genoiu. USL, din care făceau parte PSD și PNL, obținuse la Craiova, la alegerile locale din 2012, 57.383 de voturi (45,6%) la o prezență de 48,37%. Două ar fi explicațiile pentru declinul numărului de voturi și de procente ale PSD la aceste alegeri. Prima: mașinăria PSD nu a reușit să mai aducă oameni la vot, posibil din cauza nemulțumirilor legate de corupție și de haosul care domină partidul. În vremurile bune, era suficient ca PSD să pună presiune pe angajații regiilor pentru a-și asigura jumătate din numărul de voturi. Picajul este accentuat și de pierderea sprijinului unei anumite părți a populației. A doua variantă: conducerea PSD Craiova nu a pus în funcțiune întreaga armată de votanți tocmai pentru a-l ține sub control pe Mihail Genoiu. Olguța Vasilescu nu s-ar fi simțit confortabil ca Genoiu să obțină un procent prea mare la alegeri, deoarece în felul acesta el ar fi căpătat legitimitate crescută și ar fi putut da naștere unui pol de putere în filială. Adică, Olguța Vasilescu a dorit să-i arate „who is your daddy“. Cu o reprezentativitate de doar 7,69% din numărul total de votanți, actualului primar îi va fi greu să aibă accese de independență față de șefii locali.

Săuleanu, marea surpriză a acestor alegeri

Clasat al doilea (7.512 voturi – 16,24%), senatorul PNL, Mario Oprea, se poate consola că a obținut un procent puțin mai mare decât Pavel Badea (13,18% – 12.649 voturi), candidatul PNL de la alegerile de anul trecut, care s-a duelat, însă, cu Olguța Vasilescu. Liberalii au pierdut și ei la numărul de voturi, circa 5.000.
Marea surpriză este clasarea independentului Lucian Bernd Săuleanu pe locul trei (6.006 voturi – 12,98%), la o aruncătură de băț de PNL, care are în spate, totuși, o structură de partid. Plecat din PNL cu câteva luni înainte de alegeri, nemulțumit de modul în care a fost ales candidatul pentru primărie, Săuleanu, decan al Baroului Dolj, susținut de mai mulți intelectuali, a ales să candideze independent și a reușit să atragă o parte din voturile liberalilor. Cu sute de membri de campanie în spate, PNL a obținut cu doar 1.500 de voturi mai mult decât Săuleanu. O altă surpriză este candidatul ALDE, Anișoara Stănculescu, care s-a clasat a patra (5.574 de voturi – 12,05%). Pentru ALDE este o creștere importantă de procente, dar o scădere în termeni reali, a numărului de voturi (circa 2.000) față de alegerile locale din 2016. Candidatul de atunci al partidului lui Tăriceanu a obținut 7,85% – 7.538 de voturi. Al cincilea în clasament, deputatul USR Adrian Prisnel a obținut 11,62% din voturi – 5.378 de voturi. USR se poate compara doar cu rezultatele de la alegerile parlamentare din decembrie anul trecut, iar datele arată o creștere procentuală infimă și o înjumătățire a numărului de voturi. Ceilalți candidați au obținut rezultate în marja de eroare: Dumitru Călina (PMP) – 791 de voturi (1,71%), Emil Mladin (independent) – 754 de voturi (1,63%) și Sorin Preda-Nica (PNR) – 453 de voturi (0,98%).

Tinerii, pe cale de dispariție

La alegerile de duminică, femeile au votat în număr mai mare decât bărbații: aproape 25.000, iar bărbații circa 24.000. Marii absenți la vot au fost tinerii. Iată ce spun statisticile despre vot: bărbați între 18 și 24 de ani – circa 1.700, femei între 18 și 24 de ani – sub 1.700, bărbați între 25 și 34 de ani – circa 3.200 și femei între 25 și 34 de ani – sub 3.200. De la categoria 35-44 de ani, femeile au început să predomine la vot: bărbați – circa 4.800, femei – peste 5.000. Cel mai mare număr de votanți a venit de la persoanele între 45 și 64 de ani, atât bărbați (circa 9.000), cât și femei (peste 10.000). Pensionarii nu mai reprezintă principala categorie de votanți, deși au o contribuție importantă. Bărbați peste 65 de ani sunt circa 8.000, iar femei peste 65 de ani – peste 8.000. După cum se observă, tinerii până în 34 de ani, bărbați și femei, reprezintă sub 10.000, adică circa o cincime din voturile de duminică, iar votanții până în 44 de ani sunt sub 20.000, adică circa 40%. Cea mai mare prezență la vot a fost la Grădinița „Petrache Poenaru“ (32,68%), Liceul de Arte (30,38%), Facultatea de Mecanică (29,21%), Colegiul „Elena Cuza“ (27,97%), Școala „Sfântul Dumitru“ (fostă 18) (27,68%). La polul opus sunt Colegiul „Ștefan Odobleja“ (11,61%), Liceul Tehnologic de Transporturi Auto (12,01%), Școala „Anton Pann“ din Bucovăț (12,11%).

Cum au reacționat candidații

Imediat după anunța­rea rezultatelor, principalii candidați au reacționat în mod diferit. Primarul ales, Mihail Genoiu, le-a mulțumit simplu Olguței Vasilescu și lui Claudiu Manda, președintele PSD Dolj. „Mulțumesc prietenilor din familia PSD! Vacanța s-a terminat! De mâine începem munca! Promit să fiu primarul tuturor craiovenilor, nu doar al celor care m-au votat“, a declarat el.
Adrian Prisnel de la USR a spus că „vina pentru absenteism nu este a alegătorului, ci a politicianului. Eu așa am interpretat, la prima vedere, prezența atât de scăzută la vot de la Craiova“.
Lucian Săuleanu a considerat că absenteismul este un avertisment pentru politicieni și că se impune reintroducere a două tururi. „Îi asigur pe cei care nu au venit azi să voteze că înțeleg foarte bine de ce au ales să procedeze în acest fel. Este un avertisment pentru politicieni, care trebuie să înțeleagă că în condițiile unei astfel de participări scăzute riscăm o dezintegrare totală a democrației românești. Legea electorală trebuie să fie schimbată pentru a oferi cetățenilor alegeri reale. Pentru primari se impune să avem alegeri în două tururi. Un primar ales cu doar 10-20 la sută din electorat nu este un primar legitim și reprezentativ. Pentru mine, aceste prime alegeri au fost doar o etapă, iar următoarea este crearea unei mișcări care să ofere craiovenilor o alternativă, o speranță, și care să convingă că acest oraș poate fi administrat mai bine“, a spus el. Mario Oprea de la PNL a declarat că este o greşeală să vorbim de acest scor şi să ne referim la Craiova, în general. „Rezultatul vorbeşte despre opţiunea a nici 20% dintre cetăţeni şi despre absenţa a peste 80%. S-a câştigat prin lipsă de cvorum. Recunosc, mi-aş fi dorit ca indiferenţa sau resemnarea să nu învingă în faţa ambiţiei de a puncta prin vot. Nu cred că este o victorie care merită sărbătorită, pentru că nu a fost dată de un triumf al majorităţii. Acest rezultat este o consecinţă, nu o reuşită. Este un efect secundar apărut ca urmare a deciziei unei mase restrânse şi a unei tăceri civice fără precedent“, a spus el.

Numărul de voturi şi procentul obţinute de fiecare candidat:

1. Mihail Genoiu – 19.798 voturi – 42,79%
2. Mario Oprea – 7.512 voturi – 16,24%
3. Lucian Bernd Săuleanu – 6.006 voturi – 12,98%
4. Anişoara Stănculescu – 5.574 voturi – 12,05%
5. Adrian Prisnel – 5.378 voturi – 11,62%
6. Dumitru Călina – 791 voturi – 1,71%
7. Emil Mladin – 754 voturi – 1,63%
8. Sorin Preda-Nica – 453 voturi- 0,98%
Prezența la vot la ultimele trei alegeri locale: 2017 – 18,56% (47.495 de voturi), 2016 – 38,66% (99.554 de voturi), 2012 – 48,37% (128.036 de voturi). Primarul Craiovei a fost ales la ultimele trei alegeri locale cu următoarele scoruri: 2017 – 42,79% (19.798 de voturi), 2016 – 60,92% (58.478 de voturi), 2012 – 45,6% (57.383 de voturi).

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS