GdS continuă seria dezvăluirilor legate de blocul P+5 construit ilegal în spatele magazinului Praktiker din Craiova, de afaceristul Jan Boeru.
La această oră, sub coordonarea Parchetului local, Poliția Economică investighează modul în care registratorul-șef al Oficiului de Cadastru Dolj, Costinela Chimoiu, a înscris în Cartea Funciară blocul ilegal, introducându-l astfel în circuitul comercial, deși patru hotărâri judecătorești arătau că această construcție nu putea fi intabulată.
Imobilul despre care vorbim se află pe platforma industrială de vest a Craiovei, în spatele magazinului Praktiker (strada Calea Severinului nr. 46). Pentru a putea înțelege aspectele penale pe care le vom detalia astăzi, recapitulăm pe scurt povestea. În 2007, afaceristul Jan Boeru a cumpărat de la Bogdan Țugui un teren de 227 mp, pe care se găsea o baracă forjată de 157 mp. Trei ani mai târziu, Boeru și-a extins proprietatea cu alte două parcele învecinate, în suprafață totală de 186 mp. Parcelele au fost cumpărate pe chitanță de mână, rămânând ca actele să fie perfectate ulterior, la notar. Între timp însă, Boeru nu s-a mai înțeles cu proprietarii și i-a dat în judecată. Pe terenurile cumpărate, afaceristul se apucase să construiască fără autorizație un bloc. În instanță, judecătorii i-au recunoscut valabilitatea chitanței de mână și dreptul de proprietate asupra blocului P+4 construit ilegal pe terenurile cumpărate (11 iulie 2013), hotărârea rămânând definitivă (5 septembrie 2013). Tot fără autorizație, Boeru a mai construit apoi un etaj și o mansardă, intrând în conflict cu Poliția Locală Craiova. Poliția l-a amendat, dar, în mod ciudat, nu i-a cerut să demoleze întregul bloc, ci doar etajul cinci.
Piruetele în justiție ale afaceristului Boeru
Între timp, Boeru a încercat să-și înscrie blocul ilegal în Cartea Funciară, pentru a-l putea vinde pe piața imobiliară.
La prima tentativă, el a depus la Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj o cerere prin care solicita ca din Cartea Funciară să se „radieze“ construcția C1 (baracă forjată) și să se „înscrie“ în locul ei construcția C2 (casă de locuit în execuție la roșu P+4). OCPI i-a respins solicitarea, pentru că afaceristul nu avea documentele necesare: autorizația de desființare a barăcii, autorizația de construire a blocului și procese-verbale de recepție. Cererea de „reexaminare“ a fost respinsă și ea de registratorul-șef Costinela Chimoiu (18 noiembrie 2014). Văzând că nu are sorți de izbândă, Boeru a inventat o șmecherie: a atacat actul de respingere în instanță, susținând că baraca nu a fost demolată, ci a fost încorporată în burta blocului. De aceea, susține afaceristul, baraca a dispărut, iar el nu deține acte pentru demolarea ei. Judecătorii nu s-au lăsat însă păcăliți, iar Boeru a pierdut procesul atât pe fond (27 ianuarie 2015), cât și la apel (8 iunie 2015).
După acest eșec, afaceristul a încercat altă soluție. De data aceasta, a pornit de la hotărârea care-i recunoștea dreptul de proprietate asupra blocului P+4 (11 iulie 2013) și a cerut instanței să lămurească dispozitivul acesteia. Concret, el voia ca judecătorii să scrie negru pe alb că blocul P+4 pe care instanța a recunoscut că este proprietar a luat naștere prin „extinderea“ barăcii forjate. Nici de această dată magistrații nu s-au lăsat duși de nas și i-au respins acțiunea atât pe fond (18 decembrie 2014), cât și la recurs (27 mai 2015). În motivare, judecătorii spun foarte clar că expertiza depusă la dosar nu dovedește că în structura blocului a fost încorporată baraca forjată. „Vechea construcție este o baracă forjată a cărei fundație în mod clar nu putea susține un imobil de patru etaje. (…) Este greu de conceput că o baracă forjată de 157 mp se poate transforma într-un edificiu de 1.600 mp cu destinația de locuință și să își păstreze totuși individualitatea“, argumentează judecătorii.
Dosar penal pe numele șefei de la Cadastru
În paralel cu șmecheriile încercate în justiție, afaceristul Jan Boeru a acționat și la Oficiul de Cadastru. El a cerut la OCPI Dolj înscrierea blocului în Cartea Funciară ca „extindere“ a barăcii forjate. Nu a reușit la primul registrator, dar a făcut o nouă cerere de „reexaminare“, solicitarea ajungând la registratorul-șef Costinela Chimoiu. În mod inexplicabil și în ciuda celor patru hotărâri judecătorești menționate mai sus, registratorul-șef a intabulat blocul ca „extindere“ a barăcii forjate (10 iulie 2015).
Ce a determinat-o pe Costinela Chimoiu să-și schimbe decizia inițială, care fusese confirmată chiar de instanță, rămâne un mister. După aceste evenimente, pe numele Costinelei Chimoiu a fost depusă la Parchetul local o plângere penală pentru fals intelectual. Procurorii au trimis plângerea la poliție, pentru verificări (2 noiembrie 2015), iar aceștia au dispus urmărirea penală „in rem“ (față de faptă) pentru fals intelectual (2 februarie 2016). Până în mai 2017, ancheta a bătut pasul pe loc. Costinela Chimoiu nici măcar nu fusese audiată, iar OCPI susține că habar nu avea de acest dosar! Să nu fi avut polițiștii timp să investigheze un caz atât de simplu?
Cine vrea mușamalizarea acestui caz?
Într-un răspuns oficial către GdS, OCPI Dolj susține că a respectat legea la înscrierea blocului în Cartea Funciară. Intabularea ar fi fost făcută în baza hotărârii judecătorești care-i recunoștea lui Boeru dreptul de proprietate asupra blocului P+4, precum și în baza încheierii din 18 decembrie 2014, prin care instanța îi respingea cererea de lămurire a dispozitivului. OCPI susține că, deși cererea de lămurire a dispozitivului a fost respinsă, „în considerentele acestei încheieri, instanța a reținut că dreptul de proprietate asupra construcției P+4 s-a realizat prin extindere“.
Nimic mai fals! Dovadă stă faptul că Jan Boeru nu a fost mulțumit cu soluția instanței și a atacat-o cu recurs, cerând judecătorilor să precizeze expres că blocul P+4 a fost realizat prin „extinderea“ barăcii forjate. Nu numai că instanța nu i-a dat dreptate, dar a afirmat exact contrariul. Pe scurt, judecătorii au subliniat că în raportul de expertiză depus la dosar blocul P+4 nu figurează ca „extindere“ a barăcii, iar alte dovezi nu au fost depuse. În consecință, recursul lui Boeru a fost repins (27 mai 2015). Cu cele patru hotărâri judecătorești în față, chiar și un nespecialist ar fi respins intabularea blocului ilegal al lui Jan Boeru în Cartea Funciară. Cu atât mai neînțeles este deci gestul Costinelei Chimoiu. Rămâne ca Poliția și Parchetul să stabilească dacă aici vorbim de o faptă penală sau nu. Iar, în cazul în care se va dovedi că este o faptă penală, judecătorii vor stabili dacă a fost făcută din neglijență sau cu intenție. Până atunci însă, ca să vă faceți o idee despre posibilul răspuns, noi vă împărtășim câteva indicii pe care le-am obținut documentându-ne despre acest caz. Spre exemplu, GdS a cerut oficial la OCPI copii de pe două dintre hotărârile judecătorești defavorabile lui Boeru, care ar fi trebuit să se afle la mapa Cărții Funciare a imobilului. Solicitarea noastră a fost repinsă, fără temei legal, în opinia noastră. Și mai avem un amănunt. Litigiul care a generat cele două hotărâri care o pot incrimina pe Costinela Chimoiu a fost înscris în Cartea Funciară în 8 ianuarie 2015. Pornind de la această informație menționată în Cartea Funciară, oricine putea verifica întreaga poveste care a stat în spatele afacerii. Ei bine, „înscrierea“ litigiului a fost „radiată“ în mod misterios. Seamănă foarte bine cu o operațiune de ștergere a urmelor. GdS a solicitat OCPI comunicarea actelor în baza cărora a fost făcută „radierea“ litigiului. Din nou, solicitarea noastră a fost respinsă. Am solicitat apoi să ni se răspundă prin „da“ sau „nu“ dacă cele două hotărâri judecătorești se află la mapă. Încă așteptăm un răspuns.
Poliția Locală riscă o explicație
Potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, blocul P+4 construit ilegal de Jan Boeru ar fi trebuit demolat. Legea menționată (art. 26, alin 1) spune că pentru realizarea unei construcții fără autorizație se aplică o amendă contravențională (art. 26, alin 1) cuprinsă între 1.000 de lei și 100.000 de lei (alin 2). Odată cu aplicarea amenzii, autoritățile dispun oprirea executării lucrărilor și intrarea în legalitate. Construcțiile care nu respectă planurile de urbanism sunt demolate prin instanță (art. 28, alin 1-2). Poliția Locală Craiova s-a dovedit însă extrem de înțelegătoare cu Jan Boeru. Afaceristul a primit doar o amendă de 3.000 de lei pentru ridicarea fără autorizație a etajului cinci, pe care a și contestat-o fără succes în justiție.
GdS a întrebat Poliția Locală de ce nu a inițiat demersurile pentru demolarea întregului bloc construit ilegal. Polițiștii au invocat hotărârea judecătorească (11 iulie 2013) datorită căreia Jan Boeru devenise prin accesiune imobiliară proprietar al blocului P+4. Ei au considerat, în mod greșit, că prin hotărârea cu pricina nu mai era nevoie de autorizație. În consecință, nu l-au acționat pe Boeru în judecată pentru demolarea blocului. Acest lucru i-a ușurat afaceristului demersurile pentru intabularea blocului P+4 în Cartea Funciară și a valorificării lui pe piața imobiliară.
