8.9 C
Craiova
sâmbătă, 20 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljMâncăruri ca la bunica acasă, la „Dolju-n bucate“

Mâncăruri ca la bunica acasă, la „Dolju-n bucate“

Vizitatorii au degustat mâncărurile prezentate la „Dolju-n bucate“ (Foto: Lucian Anghel)
Vizitatorii au degustat mâncărurile prezentate la „Dolju-n bucate“ (Foto: Lucian Anghel)

Doljul se mândreşte, pe lângă alte tradiţii, şi cu cele culinare. Gospodine din şapte localităţi doljene au venit ieri la Craiova pentru a demonstra acest lucru prezentând feluri de mâncare pregătite după reţete de odinioară. Această ediţie a evenimentului „Dolju-n bucate“ a reunit reţete tradiţionale şi din alte zone ale Olteniei, în încercarea de a pune în valoare gospodarii comunităţilor rurale, care şi-au asumat responsabilitatea conservării şi promovării identităţii locale.

Imaginea gospodăriei olteneşti de odinioară a fost recreată ieri în cadrul evenimentului „Dolju-n bucate“, care s-a desfăşurat la Casa Universitarilor din Craiova. Încă de la intrare, oaspeţii au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare şi au fost serviţi cu vin. Gospodine din şapte localităţi doljene – Bârca, Dăbuleni, Calafat, Ghidici, Izvoare, Giurgiţa, Greceşti, dar şi din alte zone ale Olteniei au adus la Craiova mâncăruri tradiţionale preparate după reţete moştenite din generaţie în generaţie şi i-au răsfăţat pe vizitatori cu gusturi de odinioară.
Îmbrăcată în port popular, Jana Manolea împreună cu alte localnice din comuna Giurgiţa îşi îmbiau oaspeţii cu mâncăruri care mai de care mai aspectuoase şi mai gustoase. De departe, „vedeta“ mesei îmbelşugate era o pâine în mijlocul căreia se afla un pui. „Am adus la Dolju-n bucate o pâine făcută cu pui. Nu este greu de gătit. Se cerne făina, se pune drojdie, sare, se frământă pâinea, care apoi se unge cu puţin ulei, după care se pune puiul, dat şi el cu sare şi ulei, şi se bagă la ţest. Dacă ţestul este bine încins, în 15 minute e gata. Bineînţeles că puiul este crescut în curte, nici nu se poate altfel! Am adus mâncăruri specifice zonei noastre, tradiţionale, cum se făceau pe timpuri. Avem turte, păpuşi de dragavei fripte cu mămăligă prăjită pe plită, ciuşti, lapte covăsât, gogoşi, prăjituri cu mere, chec, mâncare de prune, fasole bătută, ciuşti fripte, sarmale, vin şi ţuică. Sunt reţete pe care noi încă le facem şi pe care încercăm să le transmitem mai departe“, a spus Jana Manolea, din Giurgiţa.

Masă boierească la „Dolju-n bucate“

La eveniment au fost prezente şi gospodine din comuna Dăbuleni, care nu numai că au adus bucate gustoase, ci au și încercat să recreeze viaţa satului de odinioară. Au adus, totodată, şi unele vase în care oamenii îşi transportau băuturile de acasă la câmp sau pe care le foloseau în gospodărie. „Reprezint bucătăria tradiţională din Dăbuleni. Am împărţit masa în două, pentru că fiecare parte reprezintă câte un obicei. Într-una dintre jumătăţi avem ploconul de naşi, care era compus din pâine, friptură ţărănească făcută dintr-o pasăre mare – raţă sau gâscă -, brânză şi neapărat ţuică şi vin. Aceasta este, practic, o masă boierească. De partea cealaltă avem un prânz câmpenesc din Dăbuleni. Bătrânii care mergeau la câmp aveau la ei întotdeauna ceapă, usturoi, ouă roşii, până la Înălţare, urzici, care însemnau apropierea de natură, şi, ca delicatesă, boabe de porumb fierte. Bunica mea îmi povestea că le mâncau pentru a le trece foamea. Pentru a delimita cele două zone, la mijlocul mesei am pus câteva vase pentru băut, precum tâlvul cu ajutorul căruia se trăgea vinul din butoi, dar şi tiugi care se foloseau pentru apă, vin, ţuică şi ajutau ca acestea să se menţină reci. Am adus şi o troacă, în care de obicei se transportau lichidele, dar era folosită şi pentru băut“, a spus Violeta Ciuciuc, din Dăbuleni.

„Să punem dragoste în tot ceea ce facem!“

IMG_7818

Comuna Izvoare a fost reprezentată de gospodine care au adus la „Dolju-n bucate“ gogoşi, pâine în spuză, ouă înroşite în foi de ceapă, turte, muşchi la cuptor, o pasăre la cuptor, dragavei, ardei la oţet, vin, ţuică şi dulceaţă de căpşuni. „Am adus şi varză călită cu jumări, o mâncare pe care o poate face oricine. Se căleşte ceapa, se pune puţin bulion, se adaugă varza tocată mărunt şi se bagă la cuptor. După un timp, o scoatem, mai punem puţin bulion, adăugăm şi jumările şi mai lăsăm puţin la cuptor. Sunt mâncăruri pe care le facem de când ne ştim. Mai vin copiii de la oraş şi îi aşteptăm cu ele“, a spus Ioana Găluţ, din Izvoare.
În spatele unei mese pline de bunătăţi, studenţii de la Facultatea de Horticultură din Craiova îşi aşteptau oaspeţii cu bucatele copilăriei lor, pe care, de dată această, le-au pregătit ei. „Am adus turtiţele pe care ni le făceau bunicii, sarmale, ouă, chec şi cozonac, fasole bătută, ceapă, plăcintă, mâncăruri cu care am crescut. Ne-au ajutat şi bunicii, dar am contribuit şi noi pentru că trebuie să le ducem mai departe, să le preluăm în familiile noastre şi să le transmitem copiilor noştri. Secretul gustului lor este că sunt făcute cu multă dragoste, trebuie să punem dragoste în tot ceea ce facem“, a spus Camelia Şuican, studentă la Facultatea de Horticultură din Craiova.

„Simţim nevoia să vorbim despre identitatea noastră“

„Dolju-n bucate“, proiect iniţiat în anul 2014, a fost organizat de Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, în colaborare cu Universitatea din Craiova. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj doreşte ca prin astfel de evenimente să poate introduce judeţul nostru în circuitul turstic ce valorifică tradiţia populară. „Este un eveniment extrem de bine primit de public. Pe marginea acestui proiect se poate face un turism de foarte bună calitate şi, de fapt, noi asta încercăm să facem, să vorbim despre istoria unor locuri atât din punct de vedere gastronomic, cât şi din alte puncte de vedere pentru că evenimentul de astăzi (ieri – n.r.) este împletit cu ceea ce înseamnă meşteşug şi tradiţie. Aceasta este modalitatea de a ne păstra identitatea, din toate punctele de vedere, al meşteşugurilor, al tradiţiei în general, al gastronomiei, sunt aspecte pe care, dacă le păstrăm cu sfinţenie, tradiţia nu se va pierde niciodată. Am senzaţia că de vreo doi ani încoace ne-am reîntors la tradiţie şi asta nu poate să fie decât un lucru bun. Simţim nevoia să vorbim despre identitatea noastră. În momentul în care ne-am dat seama că nu suntem priviţi într-un fel anume, cred că am simţit nevoia să arătăm cine suntem şi ar fi foarte bine dacă fiecare dintre noi s-ar prezenta aşa cum este pentru că nu e o ruşine să fii român, să îţi aminteşti de trecutul tău, de bunici şi de lucrurile care te definesc. Doljul este un judeţ frumos, încă neexplorat, şi suntem datori să îl descoperim. Pe afişul proiectului sunt trei entităţi distincte, Consiliul Judeţean Dolj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Universitatea din Craiova. Am încercat să aducem alături de noi oameni care au un rol în tot ceea ce înseamnă promovarea judeţului şi, Slavă Domnului, avem ce arăta, ideea este să ştim cum să o facem“, a spus Amelia Etegan, manager la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.
De la eveniment nu puteau lipsi jocurile și cântecele populare. De asemenea, meşteri populari au expus obiecte decorative din lemn, ii, cămăși tradiționale, precum şi obiecte din pănuși.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS