Afacerea „Blocul procurorilor“ zguduie Primăria Craiova

IMG_4922 net


 

GdS continuă seria dezvăluirilor despre afacerile imobiliare derulate în Craiova de italianul Vincenzo Ioele (Emilio).

Astăzi vom descoperi firele nevăzute care leagă afacerea „Blocul procurorilor“ de personaje-cheie din justiția și administrația locală. În dosarul penal de la DIICOT Craiova, Emilio este acuzat de partenerul de afaceri Pizzingrilli că în 2014 – 2015 a obținut prin fals două noi autorizații de construire, cu ajutorul cărora a întabulat blocul pe numele firmei sale. Vedeți mai jos cum se apără primarul interimar Mihail Genoiu și secretarul primăriei, Ovidiu Mischianu. Și tot mai jos veți descoperi care este legătura dintre acest scandal și dosarul „Craiova Culturală“, investigat de DNA Craiova.

Firele nevăzute ale afacerii „Blocul procurorilor“, derulate la Craiova de italianul Vincenzo Ioele (Emilio), duc către personaje-cheie din justiția și administrația locală. Pentru cei care nu au urmărit de la început acest scandal, iată pe scurt povestea de fond.

În 2008, italianul Stefano Pizzingrilli a cumpărat prin firma sa (Luxury Real Estate) un teren de 1.140 mp în centrul Craiovei, lângă Catedrala „Sfântul Dumitru“, pentru suma de 740.000 de euro.

În 2013, pe terenul respectiv italianul s-a gândit să dezvolte în parteneriat un proiect imobiliar, care presupunea modernizarea unei locuințe existente (C1) și construirea de la zero a unui bloc cu demisol și două-trei etaje (C2).

Omul de afaceri l-a cooptat în afacere pe Vincenzo Ioele (Emilio), cu firma căruia (Grup International) a încheiat în aceeași zi o CONVENȚIE și un CONTRACT de superficie (drept de folosință) pe teren cu titlu gratuit, pentru toată durata lucrărilor de construire (19 februarie 2013 – 21 februarie 2015). El i-a CESIONAT lui Emilio și autorizațiile de construire aferente, obținute în 2010. Lucrările urma să fie realizate pe cheltuiala proprie de firma lui Emilio. În schimbul lor, Emilio primea etajele I, II și III din blocul C2, iar Pizzingrilli rămânea cu demisolul, parterul și etajul I din blocul C1, precum și cu jumătate din demisol și parterul blocului C2. Lucrările nu au fost terminate la timp, din această cauză termenul fiind prelungit prin ACT ADIȚIONAL, până la 21 februarie 2016. Între timp, Emilio a obținut pe numele firmei sale două noi AUTORIZAȚII DE CONSTRUIRE pentru blocul C2 (nr. 317/16 aprilie 2014 și nr. 89/5 februarie 2015 – continuare lucrări), apoi un CERTIFICAT de la primărie pentru constatarea finalizării a 85% dintre lucrări. În baza acestor acte, el și-a intabulat la OCPI Dolj dreptul de proprietate asupra construcției. Ulterior, a început să înscrie în cartea funciară antecontracte de vânzare-cumpărare încheiate începând cu februarie 2014, inclusiv pentru apartamentele care îi reveneau partenerului Pizzingrilli. Aflând de manevră, Pizzingrilli l-a dat în judecată pe Emilio pentru rezoluțiunea CONVENȚIEI referitoare la superficia asupra terenului de sub bloc. Din cauza litigiului, clienții lui Emilio care au cumpărat apartamente în blocul C2 nu și le pot înscrie la OCPI. În scandalul imobiliar este prinsă și o categorie aparte de clienți, magistrații. Este vorba despre Cristina Muncioiu (judecător la Secția Civilă a Judecătoriei Craiova), Constantin Croitoriu (pensionar, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt), soții Marin Călușaru (procuror DNA Craiova) și Cristina Călușaru (judecător Tribunalul Dolj), Cosmin Croitoriu (procuror-șef DNA Craiova) și Cătălina Genua Croitoriu (judecător Tribunalul Dolj). Procurorii și judecătorii au devenit parte în procesul de rezoluțiune a CONVENȚIEI și cer instanței să oblige firma păcălită cu terenul să recunoască sumele plătite de ei lui Emilio.

Acuzații de fals lansate către Primăria Craiova

După cum arătam în paragraful de mai sus, lucrările la blocul C2 au fost demarate în baza unei autorizații de construire (nr. 224/24 martie 2010) obținute de proprietarul terenului (Luxury Real Estate) și CESIONATE ulterior către constructor (Grup International). Potrivit primăriei, autorizația inițială a fost prelungită succesiv, până în 24 martie 2014, când a expirat. Ulterior, Emilio a obținut de la primărie două noi autorizații (nr. 317/16 aprilie 2014 și nr. 89/5 februarie 2015) pentru continuarea lucrărilor, dar nu pe numele proprietarului terenului, ci pe numele firmei sale (Grup International).

Cum a reușit acest lucru? În mod fraudulos și prin complicitatea funcționarilor primăriei, acuză italianul Stefano Pizzingrilli, partenerul de afaceri al lui Emilio. Pe baza controversatelor autorizații și a certificatului privind finalizarea a 85% din lucrări, Grup International și-a intabulat la OCPI dreptul de proprietate asupra blocului C2.

Într-o plângere ajunsă la DIICOT Craiova, Pizzingrilli arată că noile autorizații nu erau necesare, în condițiile în care autorizația inițială obținută de firma sa fusese CESIONATĂ către firma lui Emilio.


„Evident, atât la Primăria Craiova, cât și la OCPI Dolj se trece cu vederea peste faptul că terenul este proprietatea Luxury Real Estate, iar autorizația de construire este emisă aceluiași titular, fiind ulterior cesionată, nefiind necesară eliberarea unei alte autorizații de construire“, se arată în plângere. Numerele autorizațiilor de construire cesionate sunt înscrise în actele de superficie încheiate între Emilio și Pizzingrilli. În aceste condiții, am încercat să aflăm de la Primăria Craiova dacă în cazul obținerii unor noi autorizații era necesar acordul expres al proprietarului terenului.

Specialiștii consultați de GdS spun că în astfel de cazuri (superficie), înainte de eliberarea autorizației angajații primăriei cer în prealabil o viză internă din partea direcției juridice a instituției. În cazul de față, cum a obținut Emilio autorizații pe numele firmei sale, deși terenul pe care construia nu-i aparținea? Am solicitat Primăriei Craiova să ne spună în baza cărui act au fost obținute controversatele autorizații și să ne pună la dispoziție o copie a acestuia.

În răspuns, primăria susține că autorizațiile sunt obținute legal, iar actul din spatele lor poate fi pus doar la dispoziția procuraturii și a judecătorilor. Mai mult, primăria ne-a comunicat că putem studia actul cu pricina, dar numai dacă demonstrăm că suntem „direct interesați sau potențial afectați“ de acesta. Altfel, încălcăm Legea Arhivelor Naționale și riscăm doi – șapte ani de pușcărie! Răspunsul este semnat de primarul interimar Mihail Genoiu și de șeful juriștilor, Ovidiu Mischianu. Oare de ce refuză cei doi să pună la dispoziția presei informațiile cerute? Să fie din cauza faptului că în perioada 2014 – 2015 ei semnau autorizațiile de construire în locul primarului Olguța Vasilescu, respectiv secretarului Nicoleta Miulescu?

Conexiunile cu dosarul DNA „Craiova Culturală“

Conexiuni interesante cu această afacere se pot face și în justiția locală. Spre exemplu, procesul de fond Emilio-Pizzingrilli este judecat de Alina-Gabriela Mischianu, soția lui Ovidiu Mischianu – șeful juriștilor din Primăria Craiova și cel care contrasemnează de legalitate toate actele municipalității, ca locțiitor de secretar. Mischianu este un personaj-cheie în dosarul „Craiova Culturală“ – aflat în lucru la DNA Craiova, în care procurorii ar trebui să investigheze modul în care au fost alocați peste 1.000.000 de euro din bugetul orașului către ONG-ul care a gestionat participarea orașului în competiția pentru desemnarea drept Capitală Europeană a Culturii 2021. Dosarul se află în faza de urmărire penală in rem (cu privire la faptă), pentru abuz în serviciu. Aceeași Alina Gabriela Mischianu a judecat pe fond un dosar conex din scandalul „Blocul procurorilor“, în care italianul Pizzingrilli cerea sechestru judiciar pe blocul construit de firma lui Emilio, iar procurorii DNA Craiova, Croitoriu și Călușaru, erau intervenienți. Cererea a fost respinsă. GdS a întrebat DNA dacă această situație (investigarea soțului judecătoarei de care depinde procesul în care parte este chiar șeful DNA Craiova) este de natură să afecteze imparțialitatea anchetei. În răspunsul adresat GdS, instituția susține că dosarul „Craiova Culturală“ este investigat de alt procuror de la DNA Craiova, care „beneficiază de toate garanțiile de independență“. Prin urmare, „soluția pe care o dispune acesta în cursul anchetei penale se apreciază strict prin raportare la probatoriul administrat în cauză“. Din păcate, nimic despre faptul că soluțiile procurorului de caz trebuie confirmate/infirmate de șeful DNA Craiova…

Zeci de dosare, dar Emilio nu este urmărit penal

GdS scrie despre afacerile imobiliare ale italianului Emilio de aproape două luni. În tot acest timp, oamenii care și-au pierdut economiile în aceste afaceri imobiliare ne-au întrebat de ce justiția nu a făcut nimic în perioada 2015 – 2017, deși s-au depus zeci de plângeri. Am încercat să aflăm adevărul și am descoperit că, deși există zeci de dosare în lucru, Emilio nu este urmărit penal. În perioada 2015-2017, IPJ Dolj a înregistrat 11 plângeri penale pentru înșelăciune, acestea fiind înaintate către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova (9) și DIICOT Craiova (2) cu propunere de începere a urmăririi penale in rem. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova s-au înregistrat 16 dosare penale pe numele lui Emilio: două au fost clasate; zece au fost declinate către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova; unul a fost declinat către DIICOT Craiova, iar trei sunt în lucru la IPJ Dolj.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj a înregistrat trei dosare: două clasate și unul declinat către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a conexat 12 dosare penale, într-un dosar pe care l-a trimis (15 aprilie 2016) către DIICOT Craiova. Către aceeași structură a fost declinat și alt dosar, înregistrat în 2017.

La rândul său, DIICOT Craiova a înștiințat (3 februarie 2017) reclamanții din dosarul „Blocul procurorilor“ (Luxury Real Estate) că în dosarul aflat la ei a fost declanșată urmărirea penală in rem (31 august 2015) pentru înșelăciune.

Ulterior, urmărirea penală a fost extinsă (18 mai 2016) pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, înșelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual și spălare de bani. Interesant este că într-un răspuns ulterior adresat GdS (27 februarie 2017) DIICOT spune că a început urmărirea penală in rem doar pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, evaziune fiscală și spălare de bani. Lipsesc din acest ultim răspuns infracțiunile de fals intelectual și abuz în serviciu, adică acelea care ar putea fi asociate funcționarilor de la Primăria Craiova și OCPI Dolj.



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de luni, 13 martie 2017

Actualitate

» Statul ia tot mai mult din banii angajaţilor
» 500 de fermieri doljeni solicită ajutor pentru tomate
» Dezbatere despre regimul armelor în Italia, după ce un român a fost împuşcat mortal de proprietarul unui local
» Președintele Bulgariei se împotrivește acordului CETA și va sesiza Curtea Constituțională
» Patronatele din transporturi ameninţă cu proteste dacă plafonarea tarifelor RCA nu va fi prelungită
» MAE: Atenţionare de călătorie în Germania
» Acţionarii Complexului Energetic Oltenia vor decide marţi câţi salariaţi vor fi disponibilizaţi
» Legea privind executarea pedepselor, modificată de Senat
» ASF vrea să introducă în pachetul de acțiuni pentru stabilizarea pieței RCA conceptul “client cu risc ridicat”
» Ungaria: Aproape 100 de migranţi, ţinuţi într-o tabăra de lângă graniţa cu România, au intrat în greva foamei
» Parchetul General anunţă continuarea cercetării penale în dosarul OUG 13
» Ministrul Mediului: Autoritățile publice locale vor decide dacă introduc sau nu anumite taxe în zonele aglomerate
» Mandatul României la summitul NATO şi înzestrarea armatei, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT de marţi
» Proiect MAPN: Armata ar putea recruta rezervişti voluntari. 2.800 de posturi, propuse pentru încadrare în 2017

Publireportaj

» Proiectul de buget al Consiliului Judeţean Dolj pe anul 2017

Dolj

» Autostrada Craiova – Pitești, pierdută sau abandonată?
» A început campania agricolă de primăvară
» Chiul, fraudă şi emoţii la simularea examenelor naționale
» A scăzut numărul insolvenţelor. Care sunt motivele?
» Nouă suspecți de trafic de droguri, sub control judiciar
» Întreruperi energie electrică de mâine
» Medic de poveste – Gindrovel Dumitra, medicul care sfințește locul
» Şanţuri refăcute pe drumul spre Calafat
» Premieră Naţională la Teatrul Naţional „Marin Sorescu“
» Fântânile Olteniei
» Premiera Nationala la TNC
» Surprizele de la simulare
» Craiova: Premieră Naţională la Teatrul Naţional “Marin Sorescu”
» Prognoza meteo pe următoarele două săptămâni în Oltenia
» Dolj: Prins cu focuri de armă după ce a sustras lemne din pădure

Gorj

» Primăria a colectat deja un sfert din taxele şi impozitele locale
» Cinci cazuri cu rotavirus la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Jiu
» Fiul lui Ion Călinoiu, audiat la DNA Craiova
» Lucrările la varianta ocolitoare, blocate în trei locuri
» 5 şcoli din Gorj înscrise într-o competiţie naţională pe teme ecologice
» Călinoiu junior, audiat la DNA Craiova
» UPDATE – Gorj: Bărbat lovit mortal de un tren personal
» Gorj: Film despre Brâncuşi, la Cinematograful “Sergiu Nicolaescu”

Olt

» Olt: Trei răniți în urma unui accident produs la Strejești

Mehedinţi

» Razii pe şoselele din Mehedinţi

Vâlcea

» Vâlcea: Un tânăr urmărit internaţional pentru o fraudă bancară de 75.000 de euro, depistat şi încarcerat
» Vâlcea: AJOFM organizazează un seminar adresat persoanelor care îşi caută un loc de muncă

Sport

» 100 de sportivi, așteptați la gala de K1 și MMA de la Craiova
» Juniorii Craiovei au revenit cu poftă de gol
» Fotbal / Mrzljak și Jazvic, la CS Universitatea Craiova

Sanatate

» Vaccinuri vitale lipsesc – părinți disperați, copii în pericol

Educatie

» Școlile din Craiova aplică criterii diferite pentru ocuparea posturilor didactice

Magazin

» Horoscop
» Bancul zilei

Opinii

» România, în UE sau în braţele marelui urs

Top