Temperaturile ridicate din ultimele zile au dus la creşterea debitelor Dunării, ca urmare a topirii zăpezilor şi a stratului de gheaţă de pe fluviu. Dacă frigul nu va veni din nou, situaţia se va normaliza pe Dunăre.
De la un debit mult sub media multianuală acum o săptămână, de doar 2.500 mc/s, Dunărea a ajuns la o valoare normală pentru această perioadă. Debitul fluviului este în prezent de 5.500 metri cubi pe secundă, puțin peste valoarea multianuală obişnuită pentru această perioadă a anului, spun hidrologii de la Apele Române Mehedinți. „Debitul Dunării la intrarea în ţară, la Baziaş, în această dimineaţă era de 5.500 mc/s, cu circa 200 de metri cubi pe secundă peste media multianuală a acestei perioade. Important este că este în diminuare fenomenul de îngheţ pe Dunăre şi probabil că această creştere a debitelor, care este în concordanţă cu o creştere a nivelurilor, va genera o Dunăre liberă, astfel încât este posibil ca în perioada următoare să se deblocheze navigaţia. În acest moment, în amonte de Porţile de Fier I sunt formaţiuni de gheaţă pe Dunăre, în special în golful de la Orşova, zona de la Porţile de Fier I şi aproape până în Cazanele Mici, dar gheaţa nu ştiu cât va mai persita, deoarece datorită temperaturilor ridicate, este posibil să se disloce“, a declarat Ştefan Toloş, inginer în cadrul Apelor Române Mehedinţi.
Debite în creştere în următoarea perioadă
Dacă în amonte de Porţile de Fier I navigaţia încă este paralizată din cauza formaţiunilor de gheaţă, în aval autorităţile navale au deschis traficul naval, dar se poate naviga doar în timpul zilei şi respectând anumite restricţii de viteză. Specialiştii hidrologi spun că debitul fluviului va continua să crească în următoarele zile, astfel că acesta ar putea ajunge la o valoare de 7.000 de metri cubi pe secundă. „În perioada următoare, tendinţa va fi de creştere, din prognoza şi diagnoza emisă de INHGA. Dacă acum câteva zile aveam undeva în jurul a 2.500 – 2.700 de metri cubi pe secundă, la intrarea în ţară, peste circa o săptămână vom atinge undeva la 7.000 – 7.500 metri cubi pe secundă, la intrarea în ţară, ceea ce va genera o creştere a nivelului Dunării pe sectorul Baziaş – Calafat, cu circa un metru, un metru şi jumătate. Este posibil ca împreună cu ceilalţi afluenţi, în aval de Calafat, creşterea să fie mai mare“, a declarat Adrian Drăghici, directorul adjunct al Apelor Române Mehedinţi.
Creşterea debitelor înseamnă creşterea producţiei de energie
La aceste debite prognozate, Dunărea nu poate genera probleme legate de inundaţii, cu atât mai puţin în sectorul îndiguit din perimetrul celor două lacuri de acumulare, dar nici pe întreg cursul. Abia dacă va depăşi valoarea de 11.000 de metri cubi pe secundă pot apărea situaţii de revărsare în aval de Barajul de la Porţile de Fier II. Creşterea debitelor aduce însă şi o veste bună, deoarece a crescut producţia de energie de la cele două hidrocentrale de pe fluviu. Dacă la mijlocul lunii ianuarie la Porţile de Fier I erau în funcţiune doar două hidroagregate din şase, acum hidrocentrala funcţionează cu cinci turbine şi produce energie aproape de capacitatea maximă. Şi la Porţile de Fier II se lucrează cu opt hidroagregate din zece, faţă de numai patru turbine, câte erau pornite la mijlocul lunii trecute, din cauza debitelor mici.
În următoarea perioadă, debitele fluviului vor fluctua în funcţie de cantitatea de precipitaţii adusă de râurile care se varsă în Dunăre, în special râurile din Serbia şi în funcţie de creşterea sau scăderea temperaturilor.
