17 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljProf. univ. dr. Florinel Bădulescu: „Cheltuim mult, dar pacienții sunt lăsați de izbeliște“

Prof. univ. dr. Florinel Bădulescu: „Cheltuim mult, dar pacienții sunt lăsați de izbeliște“

Prof. univ. dr. Florinel Bădulescu spune că este nevoie de restructurarea sistemului medical
Prof. univ. dr. Florinel Bădulescu spune că este nevoie de restructurarea sistemului medical

Într-o țară în care anual apar 78.800 de noi cazuri de cancer, iar 50.000 de oameni mor din cauza maladiilor oncologice, pacientul așteaptă vindecarea de la un sistem de sănătate aflat la pământ. Văzut de pacienți ca fiind cel mai puternic avocat al oncologiei medicale din România, prof. univ. dr. Florinel Bădulescu, șeful Clinicii de Oncologie a Spitalului Județean de Urgență Craiova și președintele Comisiei de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătății, vorbește despre neregulile din sistem și luptă de zeci de ani pentru dreptul la viață al bolnavilor. 

GdS: În ce situație se află oncologia românească în acest moment?
Florinel Bădulescu: Cel mai corect vă pot răspunde la această întrebare cei care în ultimii șapte sau zece ani, cu multă susținere politică, au condus oncologia românească. Ei știu toate datele, știu ce au făcut. Dacă au constatat din rezultatele muncii lor că ceva nu a mers bine au avut și posibilitatea să repare. Dacă acum vorbim de nemulțumiri ale pacienților, le cred, unele le-am constatat și eu. Este sarcina imediată a guvernului, oricare ar fi el, să le repare, cu alți oameni.

GdS: În acest moment, sunteți președintele Comisiei de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătății. Ce considerați că puteți schimba din această poziție?
F.B.: Eu am fost renumit președinte al acestei comisii de fostul ministru Vlad Voiculescu, cu câteva zile înainte ca acesta să plece. Nu am apucat să ajung la acest om să îi mulțumesc pentru încredere și să îl întreb ce vor să fac. A venit noul ministru, am stat o lună, am lucrat la protocoale pentru medicamente, iar acum aștept să fiu confirmat sau infirmat de noua conducere a Ministerului Sănătății, care are sau nu are încredere și nevoie de mine. Pentru pacienți sufăr, dar și dacă nu voi rămâne acolo îi asigur că rămân același luptător pentru ei, pentru că toți au dreptul la viață.

„Avem o mortalitate peste media europeană“

GdS: Finanțarea este foarte importantă pentru că vorbim de terapii costisitoare, de oameni care au nevoie de recuperare și susținere permanentă. Cum stau lucrurile din acest punct de vedere?
F.B: Descoperirile din ultimii patru-cinci ani au schimbat radical tratamentul cancerului în lume. România ca țară membră a UE și cu cetățeni citiți care stau foarte mult pe internet este supusă unei presiuni științifice a pacienților care solicită cele mai bune tratamente. În acest context, din 2004 bugetul a crescut de patru-cinci ori. Neplăcut este că și decesele au crescut alarmant. Cifrele europene ne arată că noi și vecinii noștri avem o mortalitate peste media europeană, astfel încât pot spune că oricât de mare ar fi infuzia financiară nu se vor rezolva problemele bolnavilor oncologici din România.
GdS: De unde ar putea să vină rezolvarea?
F.B.. Este nevoie de o restructurare în totalitate a sistemului sanitar, de regândire. A demonstrat în ultimul deceniu că nu funcționează. Barometrul îl găsim la pacienți, la cei care pleacă să se trateze în străinătate. Câteodată nu au dreptate pentru că putem și noi să facem niște lucruri, dar de foarte multe ori ne demonstrează că nu puteam să ne achităm profesional de diagnosticul și tratamentul de care au nevoie. În planul de oncologie din anii ‘85-’95 figurau peste zece centre complexe, comprehensive de tratament al cancerului. Astăzi, printr-o legislație, dată de nu știu cine, a fost abrogat un paragraf din ordinul ministrului sănătății privind declararea nominală a bolnavului de cancer. Practic acolo scria clar că orice situație trebuie prezentată unei comisii care să analizeze dacă este complet sau nu diagnosticul, ce tratament se dă, cât timp durează și unde beneficiază pacientul de el. Dispărând acest paragraf au apărut foarte multe unități sanitare, de la cabinete până la secții de oncologie. Astfel că în acest moment nu putem controla ce posibilități de diagnostic au acestea. Este nevoie de monitorizarea tratamentelor scumpe, cel puțin la unele medicamente. Cine analizează acum, cu un anume pragmatism, dacă dau un medicament sau dacă îl schimb cu altul și de ce fac asta?!

„Toți trebuie să ne supunem unui control profesional și moral“

GdS: Înțeleg că totul se întâmplă între medic și pacient. Nu există nici o formă de control?
F.B.. Este vorba de o monitorizare corectă a binomului pacient – finanțe. Vorbim de un buget foarte mare. Cred că nimeni nu a calculat impactul financiar al noilor molecule, de exemplu. Numai în ultima lună am pregătit protocoale pentru șase medicamente noi care înseamnă mii de euro pentru un bolnav, într-o lună. Nu știe nimeni impactul. Nu poți să interzici bolnavului să aibă acces la tratament, dar trebuie să vedem și rezultatele. Altă mare problemă este unde tratăm bolnavii de cancer. Toată lumea are pretenții că tratează cancer în țara asta. În România, eu cred că este pierdut așa zisul contor al vieții bolnavului de cancer. Cred că este nevoie să ne întoarcem la Comisia de Diagnostic.
GdS: Ce rol ar trebui să joace această Comisie de Diagnostic dacă s-ar reînființa?
F.B.: În centrele medicale unde există posibilități de depistare, de stabilire corectă și completă a diagnosticului și a indicației terapeutice, trebuie să existe o Comisie de Diagnostic la care să fie afiliate toate cabinetele medicale. Sunt județe unde cu un singur oncolog nu poți să faci comisie. El este și șef de secție, și șef de policlinică și de program. Aceste cazuri trebuie afiliate unor comisii. Cred că trebuie reînființate centrele complexe și comprehensive de cancer care să aibă la un loc chimioterapie și radioterapie. Dar nu accept politica de a avea doar două/trei centre de acest fel în țară. Asta pentru că bolnavul nu are bani să meargă la acele centre, unele nu oferă cazare. Astfel anulăm unora dreptul la tratament complet. În plus, cred că toți trebuie să ne supunem unui control profesional și moral.

„Am ajuns să cumpărăm Tamoxifen din Bulgaria. Înainte noi îl produceam“

GdS: Sunt foarte mulți pacienți care se plâng de faptul că în continuare lipsesc multe medicamente din țară. Fiecare se descurcă așa cum poate, cei care își permit le cumpără din străinătate, ceilalți sunt condamnați.
F.B.: Am solicitat o analiză a celor care în ultimii șapte-opt ani au condus destine. De ce s-a ajuns aici? Cum am ajuns să cumpărăm Tamoxifen din Bulgaria. Înainte noi îl produceam. Acum îl importăm. Oare nu era era sarcina Ministerului Sănătății și a comisiilor de specialitate să propună soluții pentru această situație? Lipsesc medicamentele ieftine. Altă problemă este că la noi se dau foarte ușor hârtiile de competență. Unii le-au luat și nu știu cât de multă carte au învățat, dar au o hârtie și în baza ei decid. Cred că este nevoie și de o reevaluare a pregătirii profesionale.
GdS: Cum merge programul național de oncologie?
F.B.: Am dat dreptul miilor de farmacii să deruleze program de cancer pe anumite medicamente. Însă, multe nu vor să își permită să aibă în stoc medicamentele pe care bolnavii le cer. Sunt de părere că trebuie restricționat accesul la tratamentele oncologice la farmaciile care în momentul în care bolnavul se duce de la 100 km cu rețeta i se spune: „Așteptați, le comandăm“. Le comandă pentru seara sau a doua zi, depinde în ce relații sunt și cu cine sunt, iar bolnavul așteaptă… În plus, nu am ieșit de sub mrejele licitației în care câștigă cel mai ieftin. Suntem atât de speriați de legislație încât luăm ce e mai ieftin. Ne lovim de licitații neonorate. Câștigă licitația și îți spune că nu are medicamente și că trebuie să aștepți până le aduce, iar tu două-trei luni stai în aer. La medicamentele scumpe, dacă nu ai apucat să îți faci stoc în noiembrie, în decembrie și ianuarie nu ți se mai aduc pentru că firmele spun că și-au îndeplinit targetul. Așa că bolnavii stau două luni fără tratament.
Mai mult, după 2004 a fost părăsită legislația privind circuitul tratamentelor scumpe. Dacă eu comand trei serii pentru o bolnavă și constat lipsa răspunsului, rămân cu medicamentul, în timp ce în țară alt bolnav are nevoie de el. Legislația nu ne permite să transferăm medicamentul în alt spital.

„Cheltuim mult, dar pacienții sunt lăsați de izbeliște“

GdS: Care este lucrul cel mai grav care se întâmplă acum în oncologie?
F.B.: Cel mai grav este că bolnavii sunt depistați tardiv. Se întâmplă acest lucru, deși am înmânat ministrului încă din 2003 un ordin privind depistarea precoce a patru cancere: sân, colorectal, col uterin, prostată. Nu înțeleg ce au păzit cei care l-au avut de atunci?! Urmează lansarea unei noi campanii de vaccinare HPV pentru cancerul de col uterin. Nu știu cât de pregătită este această campanie, dar sper să nu pățim ca data trecută și să aruncăm vaccinurile de milioane de euro.
GdS: Pacienții se pierd pe undeva pe drumul spre vindecare…
F.B.: Vin pacienți care mor în primele 24 de ore. Este absolut uluitor că aproape în fiecare zi vine în urgență un pacient în stadiul patru și în primele zile decedează. Te întrebi dacă numai el e de vină pentru că a venit târziu sau e și societatea, și noi, și medicul de familie. Medicul de familie este altă discuție. Trebuie să ne întrebăm câți asigurați apar pe listă, are mulți ca să câștige niște bani sau trebuie să îl punem să îi ia pe toți la control. Toate țările europene au program clar de explorări pe principalele patologii oncologice. Eu am fost transparent și cred că mass-media trebuie puse în față. Acum cheltuim mult, dar pacienții sunt lăsați de izbeliște. Un capitol separat îl reprezintă trimiterea în străinătate. Aici lucrurile sunt și mai grave.
GdS: De ce spuneți asta?
F.B.: Nimeni, și poate actualii guvernanți o vor face, nu a luat codurile de boală și manoperele diagnostice și terapeutice pentru care pacienții au plecat în străinătate, cu bani publici sau privați. Făcând o analiză a acestor deplasări s-ar vedea ce îți lipsește. Dacă tu nu ești în stare să spui ce îți trebuie, vezi de acolo. Dar sunt orgolii, vanități, necunoaștere, răutate. Cred că România ar trebui să încheie contracte cu anumite centre care să se ocupe de patologia neacoperită în țară.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS