16.2 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalBaia de Aramă, o nouă destinaţie turistică pentru olteni

Baia de Aramă, o nouă destinaţie turistică pentru olteni

Peisaje din zona orașului Baia de Aramă (Foto: Claudiu Neţoiu)
Peisaje din zona orașului Baia de Aramă (Foto: Claudiu Neţoiu)

Baia de Aramă este una dintre cele mai pitoreşti localităţi din judeţul Mehedinţi. Natura a fost generoasă cu această zonă, iar autorităţile vor să exploateze potenţialul turistic şi să creeze aici un complex care să atragă vizitatori din întreaga Oltenie, şi nu numai.

Situat în partea de nord-vest a Olteniei, în Podişul Mehedinţi, oraşul Baia de Aramă este loc în care natura a făcut risipă de frumuseţe. Înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare şi Cornet, localitatea pare o insulă în mijlocul munţilor şi în orice direcţie şi-ar îndrepta paşii călătorul ajuns pe aceste meleaguri va descoperi peisaje pictate în cele mai frumoase culori. Locurile pline de legende au inspirat mulţi oameni de litere să aştearnă pe hârtie povestea lor. „Un loc deosebit este drumul spre Ponoarele, Valea Găinii, pe care se zice că ar fi trecut călugărul Nicodim. Lângă această Vale a Găinii se află un loc numit Malareca, râul cu apă puţină, care duce spre Ocne, locurile de unde se făceau exploatările, şi unde se află şi apa galbenă, o apă cu sulf, stranie, ce izvorăşte şi acum în zonă şi despre care se zicea că în ea nu trăiesc vietăţile. E apoi Vârful Dochiciu, căruia Oana Manolescu i-a dedicat pagini întregi în romanul «Munţii sunt ai noştri». Nu mai vorbim de Dealul Mare, un loc de belvedere deosebit“, a spus Cornel Boteanu, profesor la Colegiul Tehnologic „Constantin Brâncoveanu“ din Baia de Aramă.
Râul Bulba străbate această localitate, iar în zonă există o mulţime de ruine dacice. Baia de Aramă şi-a schimbat „hainele“ pe parcursul istoriei. În trecut, orăşelul traversat de paralela 45 era cunoscut ca târg. „Baia de Aramă este unul dintre cele mai vechi târguri. Nicolae Iorga spunea că este cea mai veche dintre toate celelalte băi şi ca mărturie aducea monedele făcute din aramă. La Baia de Aramă se extrăgea acest minereu de cupru din cele mai vechi timpuri. Dacii au avut asemenea cuptoare, după aceea au venit romanii, care au continuat exploatarea cuprului, şi apoi au venit domnitorii. Primul domnitor care s-a ocupat a fost Mircea cel Bătrân. El a avut minele de la Bratilovu, localitate care se află aproape de Baia de Aramă. Exploatarea cuprului a continuat pe vremea lui Matei Basarab, apoi a venit Constantin Brâncoveanu, care a dus la apogeu această exploatare“, a mai spus Cornel Boteanu.

Oraşul Baia de Aramă este traversat de paralela 45 (Foto: Lucian Anghel)
Oraşul Baia de Aramă este traversat de paralela 45 (Foto: Lucian Anghel)

Mănăstirea din Baia de Aramă, învăluită în legende

De trecerea prin aceste locuri a domnitorului Constantin Brâncoveanu se leagă şi Mănăstirea din Baia de Aramă. Aceasta a fost zidită la îndemnul lui Constantin Brâncoveanu şi se ridică falnic de peste 300 de ani. Astăzi, este cel mai important monument din această zonă. „Se spune că domnitorul Constantin Brâncoveanu ar fi trecut prin Baia de Aramă întorcându-se de la Kladovo pe sub munte şi a poposit aici. S-a întâmplat ca atunci starostele băieşilor, pe nume Milco, să aibă o tragedie – i-a murit copilul – şi s-a hotărât să ridice o mănăstire în memoria lui. A solicitat sprijinul domnitorului, care i-a promis ajutorul şi împreună cu Cornea Brăiloiu a pus bazele acestei ctitorii. În anul 1699 a început zidirea, în 1700 biserica a fost construită şi în 1703 a fost sfinţită. Biserica s-a păstrat de atunci aproape neschimbată şi doar parţial s-a început restaurarea, dar lucrurile merg anevoios, din lipsa fondurilor“, a explicat Cornel Boteanu, profesor la Colegiul Tehnologic.
În jurul Mănăstirii „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil“ circulă de sute de ani legenda unei comori ascunse de Constantin Brâncoveanu. Acesta este şi motivul pentru care mănăstirea a fost ,,vizitată“ de tot felul de curioşi. În ultimul timp, s-au făcut şi săpături pentru a fi descoperită comoară, dar, în cele din urmă, acestea au fost întrerupte, iar specialiştii susţin că, de fapt, adevărată comoară este chiar mănăstirea şi ea este cea care trebuie preţuită şi redescoperită.
Peisajul din Baia de Aramă este întregit şi de satele care aparţin de oraş. ,,În partea spre Herculane se află o salbă de sate. Titerleşti şi Bratilovu sunt locuri în care s-au stabilit ciobanii ce au venit de peste munte, din Ardeal. Urmează satul Mărăşeşti, un loc mirific. Am scris într-o carte «Mărăşeşti, Stăneşti, sate din Plaiul Cloşani» despre frumuseţea acestor locuri. Sunt peisaje mirifice, plaiuri cu conace vechi, unde oamenii îşi câştigau existenţa din creşterea animalelor. Conacul nu e o construcţie boierească, ci o căsuţă mică, ţărănească, în care omul îşi făcuse o încăpere pentru el şi un adăpost pentru animale. Conacele acoperite cu şindrilă sunt fermecătoare“, a mai spus Cornel Boteanu.

Complex turistic cu pârtii de schi şi centru SPA

Deşi vizitată şi apreciată, zona nu a avut un ritm rapid de dezvoltare şi promovare turistică. Lipsa fondurilor a fost principala cauză. Primii paşi au fost însă făcuţi prin înfiinţarea unui centru de informare turistică, construit cu fonduri europene, unde oamenii pot afla care sunt obiectivele pe care le pot descoperi, odată ajunşi aici. Autorităţile doresc să continue demersurile pentru dezvoltarea localităţii şi vor să facă din Baia de Aramă o nouă destinaţie turistică pentru olteni şi nu numai. ,,Dorim să construim un complex turistic alcătuit din două pârtii de schi pe timp de iarnă, una pe timp de vară, un patinoar şi un centru SPA. Este un proiect în valoare de şapte milioane de euro. Am demarat investiţiile în infrastructură, tocmai ce am finalizat canalizarea, am realizat în proporţie de 80 la sută alimentarea cu apă şi în proporţie de 60 la sută asfaltarea infrastructurii în această zonă. În 2017, imediat ce vremea va fi prielnică, vom finaliza toate aceste investiţii, astfel încât să putem demara construirea complexului turistic. Pe lângă acesta, primăria are 50 de loturi pentru construirea a două hoteluri, 18 pensiuni şi 30 de cabane. Această investiţie va atrage foarte mulţi turişti atât din judeţul Mehedinţi, cât şi din Dolj, Gorj, Caraş-Severin, şi ar schimba şi viaţa localnicilor pentru că se vor înfiinţa foarte multe locuri de muncă“, a spus Rafael Dunărinţu, primarul oraşului Baia de Aramă.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS