11.7 C
Craiova
joi, 25 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalPomicultura, pasiune transformată în afacere

Pomicultura, pasiune transformată în afacere

Merele roşii au fost cele mai apreciate de clienţi (Foto: Claudiu Tudor)
Merele roşii au fost cele mai apreciate de clienţi (Foto: Claudiu Tudor)

Hobby-urile se pot transforma în afaceri de succes. O demonstrează o familie din comuna mehedinţeană Salcia, care a înfiinţat pe raza localităţii o plantaţie de meri ce se întinde pe două hectare şi de pe care recoltează 80 de tone de fructe. Văzând că lozul mizat pe pomicultură a fost câştigător, mehedinţenii au extins livada, iar anul acesta au înfiinţat în Salcia singurul depozit frigorific de fructe din Mehedinţi.

Livada de meri a familiei Sava din Salcia (Foto: Claudiu Tudor)
Livada de meri a familiei Sava din Salcia (Foto: Claudiu Tudor)

Afacerea pe care familia Sava a demarat-o în Salcia, în urmă cu patru ani, în pomicultură, a început cu paşi mărunţi. A fost mai întâi un hobby, plăcerea de a avea un loc unde să se recreeze şi să se destindă la sfârşitul unei zile obositoare. Ideea de a avea o livadă le-a încolţit imediat în minte, cu atât mai mult cu cât pe raza localităţii nu mai există o astfel de plantaţie. Au apelat la specialişti care să îi ajute şi să îi îndrume, iar azi plantaţia se întinde pe o suprafaţă de două hectare şi produce şase soiuri de mere.
„Când vrem să ne destindem şi să ne simţim mai liniştiţi, venim în livadă. Întreaga investiţie am realizat-o cu bani proprii, nu am accesat fonduri europene pentru că acum patru ani, când am înfiinţat plantaţia, proiectele au fost sistate. Investiţia a fost costisitoare, prima dată am luat pomii, apoi spalierii, sârma şi instalaţiile de irigaţii. Am consultat un specialist care a înfiinţat plantaţii şi în Dolj şi care a venit şi a stat alături de noi de la pichetare până la palisare şi tăiere. Acum este al doilea an de rod, iar producţiile sunt mulţumitoare, având în vedere că am obţinut 40 de tone la hectar anul acesta“, a spus Adela Sava, proprietara plantaţiei.
Între timp, a deprins toate secretele pomilor fructiferi şi spune că tehnica răririi fructelor este esenţială pentru a avea o producţie bună. Mai mult decât atât, soţii Sava spun că faptul că nu au recurs la tratamente chimice aplicate solului a dat merelor gustul fructelor de odinioară, iar clienţii au început să vină în număr din ce în ce mai mare.
„Mărul se hrăneşte cu ce îi dai la rădăcină, iar noi nu am folosit substanţe chimice care să atace solul, ci numai îngrăşăminte de la animale, iar acest lucru a dat un gust deosebit merelor. Toate cele şase soiuri au avut căutare, dar în special cele roşii, despre care clienţii spun că au gustul merelor pe care le mâncau când mergeau în practică agricolă, gustul merelor de altădată. Nu sunt contaminate cu nici o substanţă şi se cunoaşte la gust. Cât priveşte producţia, de rărire depinde totul. Cu cât le răreşti mai bine, cu atât ele se fac mai mari, nu forţează unul într-altul şi nu cad pe jos. Am avut un măr care a atins greutatea de 395 de grame“, a explicat Adela Sava.
Familia Sava a decis să dezvolte afacerea şi să lărgească gama de fructe, aşa încât a mai înfiinţat o plantaţie, care se întinde tot pe două hectare de teren şi pe care sunt cultivaţi peri, gutui, piersici, nectarini şi pruni. Aceasta ar urma să intre pe rod începând de anul viitor.

Singurul depozit frigorific din Mehedinţi, înfiinţat la Salcia

Depozitul frigorific de fructe din Salcia este singurul din Mehedinţi (Foto: Claudiu Tudor)
Depozitul frigorific de fructe din Salcia este singurul din Mehedinţi (Foto: Claudiu Tudor)

Având producţii de 40 de tone la hectar, anul acesta, soţii Sava au decis să înfiinţeze şi un depozit frigorific pentru fructele culese, pentru a nu mai fi obligaţi să îşi comercializeze marfa încă de la recoltare. Este singurul depozit de acest gen din judeţul Mehedinţi, are o capacitate de 70-80 de tone, iar merele sunt păstrate la temperaturi cuprinse între 4 şi 6 Celsius şi la o umiditate corespunzătoare, astfel încât să nu piardă din greutate pe măsură ce trece timpul. Investiţia în aparatura din acest depozit s-a ridicat la aproximativ 7.000 de euro, iar aici sunt şi mere recoltate în luna septembrie care arată la fel de proaspete ca şi cum tocmai ar fi fost culese din pom. Pe lista de investiţii se află încă un depozit de fructe, dar şi o plasă antigrindină. „Având în vedere că vor ieşi pe rod şi pomii din a doua plantație, capacitatea halei frigorifice va fi mică pentru întreaga producţie, astfel încât anul viitor ne gândim să mai înfiinţăm una. Totodată, avem nevoie şi de o plasă antigrindină. Dacă am avea plasa, plantaţia ar fi protejată şi împotriva grindinei, şi a păsărilor şi nu ar mai exista foarte multe riscuri. Anul acesta, grindina a bătut cam jumătate din producţie, dar nu a fost atât de păguboasă, întrucât mărul a fost mărunt şi a reuşit să se cicatrizeze“, a mai spus Adela Sava.
Merele de pe această plantaţie se vând chiar din faţa livezii, dar ajung şi în angrouri, precum şi într-un supermarket.

În afară de cele patru hectare de livezi pe care le deţine familia Sava, în Salcia mai există 13 hectare cultivate cu pruni. Acestea se află însă în declin şi nu mai produc nici un fel de recoltă de peste 15 ani. Specialiştii de la Registrul Agricol spun că acest lucru s-a întâmplat după ce terenurile au fost retrocedate oamenilor. „Totalul suprafeţei agricole la nivelul comunei Salcia este de 4.870 ha, din care 4.350 ha de teren arabil, izlaz – 230 ha, 131 ha vii hibride şi 17 ha plantate cu pomi fructiferi. Din acestea din urmă, 13 hectare de pruni sunt în declin de peste 15 ani şi nu mai produc recoltă. Această suprafaţă a aparţinut CAP-ului, a fost trecută în proprietatea cetăţenilor şi, nemaifiind întreţinută, a ajuns în declin. În schimb, ponderea culturilor o reprezintă cerealele, leguminoasele, pepenii verzi şi galbeni. Avem 44 de Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Individuale şi SRL-uri care au accesat şi fonduri europene pentru a se dezvolta. Agricultura a fost, este şi rămâne punctul forte în Salcia pentru că alte investiţii noi nu avem aici. Solurile sunt de o calitate medie, iar pentru îmbunătăţirea lor aici a existat un sistem de irigaţii, care acum este în curs de reorganizare, şi să sperăm că de anul viitor va fi repus în funcţiune“, a spus Ion Mitran, inginer la Registrul Agricol din cadrul Primăriei Salcia.
Chiar dacă nu au beneficiat de un sistem de irigaţii pe raza comunei, fermierii din Salcia au obţinut producţii de 4.200 kg grâu la hectar, 4.000 kg porumb boabe la hectar, 3.000 kg mazăre şi 2.800 kg rapiţă la hectar.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS