Contractul managerului Vlad Drăgulescu a fost anulat pe fond în justiție de directorul artistic Mihai Ungureanu. Drăgulescu pleacă director artistic la Teatrul Național „Marin Sorescu“ din Craiova. Vineri, o parte din orchestră a intrat în grevă japoneză. În culise se dau lovituri sub centură pentru preluarea conducerii interimare. Atmosfera tensionată este presărată cu telefoane de amenințare și acuze prin sms-uri și de pe conturi de Facebook false. Cine face jocurile în spatele cortinei citiți în cele de mai jos.
Scandalul de culise de la Filarmonica „Oltenia“, dintre managerul Vlad Drăgulescu și directorul artistic Mihai Ungureanu, s-a transformat la sfârșitul săptămânii trecute într-un adevărat război. Vineri, judecătorii de la Tribunalul Dolj au anulat pe fond dispoziția primarului Lia Olguța Vasilescu (nr. 24420/30 decembrie 2015) prin care Vlad Drăgulescu a fost numit în fruntea filarmonicii pentru un nou mandat, de cinci ani. În același dosar, directorul artistic Mihai Ungureanu a reușit să anuleze și contractul de management al lui Vlad Drăgulescu (nr. 2016145/30 decembrie 2015), hotărârea instanței (nr. 3492/25 noiembrie 2016) fiind cu recurs.
Rețeta „managerilor de succes“
Procesul Ungureanu-Drăgulescu aduce în atenția opiniei publice procedura prin care primăria a păstrat în fruntea instituțiilor de cultură din Craiova managerii instalați în 2012. Recapitulăm, pe scurt, cazul Drăgulescu. Ca să-l numească în funcție fără concurs, primăria a invocat o situație de excepție din OUG nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură (art. 43, indice 1). Potrivit acestei excepții, în cazul în care evaluarea finală a managerului (prevăzută la art. 37, alin 2) este peste nota 9.00, managerul „are dreptul de a prezenta un nou proiect de management, în conformitate cu cerințele caietului de obiective întocmit de autoritate“. Vlad Drăgulescu a fost notat la evaluarea finală cu 9,90. Comisia de evaluare a recomandat „prezentarea de către manager a unui nou proiect de management și negocierea contractului de management pe o durată de cel mult cinci ani“. Tot excepția invocată mai spune că proiectul depus „constituie baza încheierii unui nou contract de management“. Printr-o nouă dispoziție (nr. 22107/2015), primarul a aprobat caietul de obiective și data-limită pentru depunerea noului proiect de management (30 decembrie). Ulterior, a fost emisă și dispoziția de numire în funcție. Respecta proiectul depus de Vlad Drăgulescu caietul de obiective aprobat prin dispoziția primarului? Nu știm, pentru că nu l-a evaluat nimeni. Acuzând că nu are procedură legală, primăria nu a verificat conformitatea proiectului de management. Să vedem însă cum a combătut avocatul lui Mihai Ungureanu argumentul primăriei, în procesul câștigat pe fond. Acesta a arătat că, deși legea nu era explicită, existau „instrumente de ordin juridic și procedural care impuneau analizarea conformității celor două documente (caietul de obiective și proiectul de management)“. Chiar din redactarea articolului de excepție invocat (art. 43, indice 1) se reține că proiectul de management trebuie să fie conform cu cerințele caietului de obiective întocmit de autoritate. Condiția verificării conformității este asigurată și de art. 12 alin (2) din OUG nr. 189/2008, care reglementează că prevederile alin. 1 (solicitările caietului de obiective) reprezintă „criteriile generale de analiză și notare a proiectului de management“. Cine stabilește conformitatea? Evident, nu titularul proiectului și nici primăria, ci o comisie de specialitate. Dar proiectul depus de Vlad Drăgulescu nu a fost evaluat de nici o comisie. Atunci cum poate proba primăria că proiectul este conform caietului de obiective? Iar în aceste condiții, cât de legală este dispoziția primarului de numire în funcție? Instanța a anulat actul, pe fond.
Concluzionând, trebuie să spunem de ce este importantă verificarea conformității dintre proiect și caietul de obiective.
Pentru că, prin caietul de obiective, autoritatea solicită candidaților, printre altele: analiza activității instituției de cultură și propuneri de reorganizare și/sau restructurare; analiza situației economico-financiare; strategia, programele și planul de acțiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituției; previziunea evoluției economico-financiare, cu estimarea resurselor financiare care trebuie alocate de autoritate (art. 12, alin 1).
Haos la filarmonică
Tot la sfârșitul săptămânii trecute, managerul Filarmonicii „Oltenia“, Vlad Drăgulescu, și-a anunțat plecarea în funcția de director artistic al Teatrului Național „Marin Sorescu“ din Craiova. Vineri a fost anunțat rezultatul final al concursului de la Teatrului Național, în urma căruia Drăgulescu a fost admis cu 93,67 puncte. După cum GdS a anunțat deja, la Filarmonică au început luptele interne pentru interimat. Războiul se duce atât în culise, cât și la scenă deschisă. La concertul de vineri, unii dintre membrii orchestrei au făcut grevă japoneză, cântând cu banderole albe pe braț. Șeful unuia dintre sindicate, trompetistul Dorin Măciucă, susține că greviștii vor trei demisii: Mihai Ungureanu (director artistic), Nina Călugăru (șef birou personal) și Mihaela Nedelcu (șef birou organizare spectacole), motivele fiind încă neclare. Posibil ca greva să fie o diversiune care să mascheze luptele pentru putere. Dorin Măciucă ne-a confirmat că vizează funcția de manager interimar, iar gruparea din spatele său strânge semnături de susținere. Pe surse, se spune că funcțiile lui Drăgulescu sau Ungureanu ar fi vizate și de clarinetistul Bogdan Uță, unul dintre favoriții primarului Lia Olguța Vasilescu. „Nu m-a interesat și nici nu mă interesează vreo funcție de conducere (manager sau director artistic) în cadrul Filarmonicii. Timpul va vorbi de la sine“, susține Bogdan Uță.
Până când primăria va organiza un concurs pentru postul de manager, atmosfera se anunță extrem de tensionată la Filarmonica „Oltenia“. În ultima perioadă, ședințele, reclamațiile, telefoanele de amenințare, acuzele prin sms-uri și conturi de Facebook false s-au ținut lanț. Și acesta nu este decât începutul!
Urmează Opera Română?
Rețeta descrisă mai sus a fost folosită și în cazul lui Antoniu Zamfir, managerul Operei Române Craiova. Zamfir a câștigat un concurs de proiecte de management în 2012 (nota 8,73), iar durata de trei ani a mandatului său a fost aprobată prin HCL nr. 56/26 iulie 2012. La expirarea mandatului (2015), primăria nu a mai organizat concurs. Antoniu Zamfir a fost numit în funcția de manager pentru un nou mandat tot prin dispoziție de primar (nr. 7057/11 august 2015). Ca și în cazul lui Vlad Drăgulescu, a fost invocată situația de excepție prevăzută de art. 43, indice 1 din OUG nr. 189/2008. Caietul de obiective a fost aprobat prin dispoziția primarului (nr. 6769/24 iulie 2015), dar nimeni nu a verificat conformitatea noului proiect de management depus de Antoniu Zamfir. La solicitarea GdS, primăria a confirmat că „nu există un document care să ateste că proiectul depus de Antoniu Zamfir respectă caietul de obiective aprobat prin dispoziția nr. 6769/24 iulie 2015“. În acest context, ne întrebăm cât de legală este numirea lui Antoniu Zamfir în funcție. Managerul nu a știut cum să comenteze răspunsul primăriei: „(tăcere). Trebuie să probezi conformitatea dacă ai cadrul legal să faci asta (…) Conformitatea o demonstrează proiectul de management… (…) Nu face obiectul activității mele să spun dacă este legal sau nu“.
