24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCum pot scăpa craiovenii de supraimpozitul de 500%

Cum pot scăpa craiovenii de supraimpozitul de 500%

 

Primăria Craiova se pregătește să aplice de la anul supraimpozitarea cu 500% a terenurilor și clădirilor în paragină pe baza unui articol din Codul Fiscal care îi permite acest lucru. Creșterea de cinci ori a impozitului a aprins spiritele în ședința de consiliu local de săptămâna trecută, consilierii PNL acuzând, printre altele, faptul că nu este clar ce înseamnă „în paragină“. A doua zi, primăria a publicat spre consultare publică criteriile pe baza cărora se va aplica impozitul, criterii care lasă loc de interpretări. 

Criteriile pe baza cărora Primăria Craiova va aplica impozitul de 500% asupra terenurilor și clădirilor neîngrijite din oraș ar putea crea scandaluri fără sfârșit din cauză că orice proprietar „sancționat“ de municipalitate, persoană fizică sau juridică, poate găsi breșe legislative în documentul publicat pe site-ul instituției. De departe, cei mai afectați de inițiativa primăriei ar putea fi proprietarii din cadrul asociațiilor de proprietari, acolo unde tencuiala căzută de pe bloc poate constitui motiv de încadrare a clădirii în categoria „părăginite“.
De exemplu, „clădire neîngrijită“ înseamnă „în stare avansată de degradare, stare de paragină, insalubră, faţade nereparate/necurăţate/netencuite/nezugrăvite, geamuri sparte sau alte situaţii de asemenea natură“. Teren neîngrijit înseamnă „în paragină, acoperit de buruieni, părăsit/abandonat, insalubru, cu împrejmuiri neîntreţinute/nereparate sau alte situaţii de asemenea natură“.
Orice clădire poate fi considerată neîngrijită dacă „se încadrează în oricare din următoarele puncte: șarpanta lipseşte parțial sau integral, învelitoarea lipseşte integral, pereţii exteriori lipsesc parţial, finisajul la pereţii exteriori lipseşte parţial sau integral sau tâmplaria exterioară lipseşte integral. Potrivit fișei pe care o vor completa angajații primăriei pe baza vizitei la fața locului, prin șarpantă se înțelege sistemul constructiv al acoperișului, indiferent de materialul din care este realizat. Lipsa parțială a șarpantei se constată atunci când lipsesc elemente constructive ale acesteia, inclusiv învelitoarea, fiind expus parțial spațiul podului. Prin învelitoare se înțelege finisajul ultim de acoperire, al clădirii, susținut de șarpantă. Lipsa parțială a învelitorii se constată atunci când nu sunt elemente constructive ale acesteia, fiind expusă parțial șarpanta și/sau spațiul podului. Prin finisajul exterior al pereților se înțelege tencuiala aplicată pe fața vizibilă a zidăriei exterioare a construcției, indiferent de materialul din care este executată, de culoare sau textură. Lipsa parțială a finisajului exterior al pereților se constată atunci când există zone extinse în care sunt vizibile elementele constructive ale peretelui (zidărie, stâlpișori, grinzi, buiandrugi, centuri, elevații). Documentul nu precizează ce înseamnă „zonă extinsă“. Prin tâmplărie exterioară se înțeleg: uși, ferestre, luminatoare, vitrine indiferent de materialele din care sunt realizate. Lipsa parțială a tâmplăriei exterioare se constată atunci când lipsesc elemente ale acesteia ca urmare a unor degradări ușor remediabile (exemplu, lipsa unui geam din canatul ferestrei, lipsa unora din canaturile ce intră în alcătuirea unor ferestre duble/triple), și care nu sunt de natură a influența izolarea față de exterior a spațiilor interioare ale clădirii.

Atenție la garduri și la bălării!

Din punctul de vedere al primăriei, un teren este considerat neîngrijit și va fi supraimpozitat cu 500% dacă se încadrează în oricare din următoarele puncte: a crescut pe el vegetație spontană, există deșeuri și îi lipsește parțial împrejmuirea. Primăria înțelege prin vegetație spontană „întreaga gamă de vegetație fără valoare dendrologică“. „Faptul că există vegetație spontană se va constata atunci când pe terenul respectiv se observă specii de plante în diverse stadii de dezvoltare și pentru care nu au fost întreprinse activități de îngrijire (udat/irigat, tuns/cosit/, îndepărtat uscături etc.). Inexistența vegetației spontane se va constata atunci când terenul este arid sau când vegetația prezentă pe teren prezintă indicii de întreținere. Primăria nu detaliază ce înseamnă „indicii de întreținere“. Din formulările de mai sus, se poate interpreta că un proprietar care udă din când în când bălăriile (cum se diferențiază de ploaie? -n.r.) are grijă de teren, deci poate scăpa de supraimpozit.
Un teren neîngrijit este și cel pe care se constată existența deșeurilor, adică resturi de origine vegetală, animală sau de uz casnic, precum și întreaga gamă de reziduuri rezultate în urma desfășurării unor tipuri de activități (exemplu, construcții, producție, reciclare etc.). Faptul că există deșeuri se va constata atunci când pe terenul respectiv se observă prezența resturilor/reziduurilor/gunoaielor, indiferent dacă prezența acestora survine ca urmare a unei depozitări organizate sau ca urmare a depozitării ad-hoc. Cel de-al treilea criteriu, lipsa parțială a împrejumuirii, presupune că terenul nu este delimitat pe toate laturile sau că există zone extinse în care gardul este deteriorat sau lipsește, „nemaiasigurându-se nivelul necesar de protecție împotriva pătrunderii frauduloase în incintă. Acest lucru înseamnă că, dacă există o gaură în gard prin care poate pătrunde o persoană, proprietarul terenului poate plăti supraimpozit.
În ciuda interpretărilor care pot apărea, supraimpozitul nu este o sperietoare și nici o metodă a primăriei de a strânge bani la buget, ci de a-i determina pe proprietari să-și îngrjiească proprietățile. Acest lucru reiese din termenele generoase de remediere a defecțiunilor și din faptul că proprietarul nu este supraimpozitat imediat, ci este notificat din timp. Poliția Locală și angajații primăriei vor forma echipe care întocmesc fișe de evaluare ale imobilelor și note de constatare pe baza vizitelor în teren. În cazul în care proprietarul nu remediază problemele, în cele din urmă primăria promovează proiecte de hotărâre în consiliul local prin care imobilele sunt declarate neîngrijite. Chiar și așa, dacă proprietarul se răzgândește și își îngrijește imobilele, acestea pot fi exluse din categoria „neîngrijite“ tot prin hotărâre de consiliu.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS