În comuna mehedinţeană Gârla Mare, tradiţiile nu sunt lăsate să piară. O demonstrează faptul că pe raza localităţii îşi desfăşoară activitatea un atelier de împletit coşuleţe, dar şi un ansamblu de dansuri populare. Aceste două proiecte se adresează în special tinerilor, atât pentru a-i sprijini să îşi găsească un loc de muncă, cât și pentru a-i implica în activităţi culturale.
Aşezată pe malul Dunării, comuna mehedinţeană Gârla Mare este locul în care oamenii încearcă să valorifice acest atu. Fiind o zonă cu multă apă, unde răchita creşte din plin, autorităţile au considerat că împletiturile pot fi mai mult decât o pasiune. Aşa se face că anul trecut, aici a fost înfiinţat un atelier de împletit coşuleţe. Iniţiativa a urmărit atât conservarea meşteşugurilor tradiţionale, cât şi înfiinţarea de locuri de muncă. „Am accesat fonduri europene şi am înfiinţat o societate bazată pe împletituri. Fiind o zonă cu Dunărea aproape, am crezut că împletiturile pot aduce locuri de muncă. În cadrul proiectului, au fost şcolarizate 15 persoane din localitate, dar în cele din urmă au fost angajate cinci. Proiectul a fost benefic atâta timp cât au fost primite fonduri europene. Acum, atelierul se autofinanţează şi se pare că lucrurile nu mai merg aşa de bine“, a spus Costel Cîrlig, viceprimarul comunei Gârla Mare.
Că situaţia nu mai e deloc roz o recunoaşte şi Gigi Marinaş, administratorul atelierului. Potrivit acestuia, lipsa pieţei de desfacere este principala problemă cu care se confruntă în această perioadă. Mai mult decât atât, uneori se întâmplă să primească o comandă, să lucreze coşuleţele solicitate, iar la final cel care le-a cerut să nu le mai cumpere.
„Din păcate, această muncă nu prea mai este apreciată, iar comenzile sunt cam rare. Am avut o comandă de la un ONG din Suedia, le-am lucrat coşuleţele, dar în cele din urmă nu ni le-au mai cumpărat. Cele mai multe solicitări vin tot de la românii noştri. Facem coşuleţe de pâine, de fructe, de flori, de rufe, dar şi coşuri agricole. Datorită faptului că materia primă este vie, această meserie necesită foarte multă muncă şi este o artă, nu oricine poate să o facă. Răchita trebuie să treacă prin mai multe procedee, de la recoltate, sortare, fierbere, depozitare, până se ajunge la produsul finit, iar angajaţii din acest atelier se ocupă de tot. Materialul îl recoltăm de pe bălţile comunei, dar şi de la răchităria înfiinţată anul trecut pe raza localităţii“, a spus Gigi Marinaş.
În ciuda tuturor dificultăţilor financiare cu care se confruntă acum, administratorul atelierului speră să depăşească aceste probleme şi în viitor numărul angajaţilor să crească, iar atelierul să se dezvolte.
Şi dansator, şi antrenor de fotbal
Tot în încercarea de a păstra tradiţiile şi de a-i îndemna pe tineri să se reîntoarcă la dansurile populare, în urmă cu patru ani în Gârla Mare a fost înfiinţat Ansamblul Dunăreana.
Acesta este format din opt perechi de tineri, care îi încântă pe localnici cu dansurile lor ori de câte ori comuna îmbracă haine de sărbătoare. Mai mult decât atât, şi vizitatori de peste hotare au rămas impresionaţi de prestaţia dansatorilor din Gârla Mare. „Ansamblul nostru este compus din opt perechi, majoritatea soţ şi soţie, şi dansăm de câte ori este sărbătoare în sat. Facem totul din plăcere, nu suntem plătiţi de nimeni. Repetiţiile le facem în căminul cultural, iar coregrafia o stabilim chiar noi, membrii formaţiei, dar ne ajută şi fostul şef al vechii formaţii de dansatori din comună, care în urmă cu 30 de ani avea 20 de perechi de dansatori. Acum trei ani, un reprezentant al guvernului japonez a venit aici şi a fost impresionat de prestaţia noastră, dar şi a formaţiilor de instrumentişti, care au cântat cu instrumente tradiţionale, fără nimic electronic. Avem multe dansuri specifice zonei. Ghimpele, Ghiocul, Rustemul, Frunza, Crăiţele sunt doar câteva dintre ele. Suntem un caz fericit pentru că tinerii participă în număr mare la hora satului, dar şi la sărbătorile comunei şi ei sunt sufletul unor astfel de petreceri. Deocamdată, avem prestaţii doar în comună, dar ne dorim să ajungem să dansăm şi în localităţile învecinate, precum şi în Bulgaria sau în Serbia, unde am legat prietenii“, a spus Iulian Surdea, membru al Ansamblului Dunăreana. Pe lângă faptul că dansează, Iulian Surdea este şi cel care antrenează echipa de fotbal din localitate şi spune că face ambele activităţi din pasiune, cu atât mai mult cu cât sunt total opuse de meseria lui de bază, aceea de angajat la Poliţia de Frontieră din Gârla Mare. „La fel ca şi la dansurile populare, nu sunt remunerat, fac totul din plăcere. Echipa de fotbal a fost înfiinţată în urmă cu şase ani şi este formată din tineri de la 13 până la 20 de ani, de aici din comună, dar şi din Vrata şi Gruia. De echipă mă ocup împreună cu un coleg de-al meu, iar antrenamentele le facem pe baza sportivă din localitate, care este întreţinută şi dotată cu tot ce avem nevoie. Jucăm în Liga a 5-a din judeţul Mehedinţi, iar rezultatele sunt bune. Mă bucur când văd că mulţi copii vor să joace fotbal şi îi încurajez să îl practice pentru că, în opinia mea, sportul îi ţine pe tineri departe de toate tentaţiile“, a mai spus Iulian Surdea, antrenorul echipei AS Unirea Gârla Mare.
Prin eforturile depuse pentru a dezvolta comuna atât din punct de vedere economic, cât şi cultural, autorităţile speră să îi ţină pe tineri departe şi de tentaţia de a pleca din Gârla Mare şi să le dea motive să rămână aici.
