Calafatul traversează o perioadă nu tocmai înfloritoare, iar acest lucru este cauzat, în primul rând, de nivelul slab al economiei. Oraşul de pe malul Dunării, cu puternice premise de dezvoltare în trecut, luptă acum pentru supravieţuire. În lipsa banilor, municipalitatea încearcă să obţină fonduri europene pentru majoritatea proiectelor pe care ar vrea să le pună în practică. Primăria îşi propune, cu prioritate, înfiinţarea unui azil de bătrâni, refacerea câtorva străzi şi a bazelor sportive ale unităţilor de învăţământ, dar şi construirea unui dig.
Una dintre cele mai arzătoare probleme din oraşul dunărean este aceea că populaţia îmbătrâneşte, iar tinerii pleacă în străinătate din cauză că aici nu au unde să lucreze. În prezent, în Calafat mai sunt două fabrici importante. „Foarte mulţi tineri din Calafat au plecat în alte ţări. Majoritatea s-au dus în Italia, Spania, Anglia şi Germania. Au rămas puţini tineri aici, iar aceştia au mici afaceri în oraş. Noi vrem ca ei să revină acasă. Şi-au exprimat intenţia de a veni la Calafat câţiva investitori, care vor să deschidă fabrici. Purtăm discuţii cu un neamţ care ar vrea să facă aici subansamble auto pentru
Volkswagen şi cu un italian care face containere. Acum avem o fabrică de confecţii care aparţine unui italian, la care lucrează câteva sute de oameni. A fost o perioadă în care a avut probleme, însă acum am înţeles că este cu plata salariilor la zi. Mai avem o firmă, tot a unui italian, care face manechine din fibră de sticlă. În rest, se cultivă cereale. Avem vreo cinci societăţi care se ocupă intens de acest domeniu. Dacă reuşim să aducem investitori, poate o parte din tineri se vor întoarce acasă“, a spus Lucian Ciobanu, primarul Calafatului.
Aproximativ 30% din calafeteni sunt pensionari
În Calafat, procentul pensionarilor a ajuns la 30% din populaţie. Municipalitatea caută soluţii pentru bătrânii care nu se mai pot întreţine singuri şi vrea să înfiinţeze un azil în oraş. „Pentru căminul de bătrâni suntem în discuţii cu Poliţia de Frontieră, care doreşte să ne cedeze nişte terenuri pe care le foloseau pe vremea când era trafic prin port. O a doua variantă pentru înfiinţarea acestui cămin este hotelul Amfiteatru. Purtăm discuţii cu proprietarul, care s-a arătat dispus să ne dea imobilul. În Calafat sunt în jur de 6.000 de pensionari şi este foarte necesar un astfel de centru. În acest moment, cea mai apropiată unitate medico-socială se află la Cetate și nu mai face faţă solicitărilor. Vom vorbi şi cu Direcţia de Sănătate Publică Dolj, pentru a face o anchetă socială şi pentru a vedea cât este de oportună construirea unui astfel de cămin de bătrâni“, a spus edilul-șef al municipiului.
Bazele sportive din şcoli, în atenţia primăriei
Terenurile de joacă de la şcolile, liceele şi grădiniţele din Calafat s-au învechit şi nu mai oferă condiţii optime pentru desfăşurarea orelor de sport. Primarul are de gând să refacă toate aceste baze sportive și în acest fel să încurajeze elevii să facă mişcare. „Îmi propun să refacem bazele sportive ale unităţilor de învăţământ. De peste zece ani nu s-a mai făcut nimic din acest punct de vedere şi noi vrem ca elevii să îşi poată desfăşura activitatea în condiţii normale. Vom face şi o bază sportivă modernă pentru locuitorii Calafatului. Vrem ca prin aceste proiecte să facem copiii să iasă la joacă, să se dezvolte armonios şi să mai renunţe la calculatoare“, a explicat primarul.
Un alt proiect care ar trebui să se concretizeze în următoarea perioadă este cel care presupune asfaltarea a 13 kilometri de străzi. Este vorba despre bulevardul Tudor Vladimirescu şi de străzile perpendiculare pe acesta. În proiect este inclusă şi reabilitarea străzii Traian. „Un alt proiect care este pe cale să se facă este construirea digului de la Ciupercenii Vechi. Vrem să mai construim un adăpost de câini, pentru că sunt foarte mulţi câini vagabonzi în Calafat“, a precizat primarul.
„Podul Calafat-Vidin nu ne aduce nici un beneficiu economic“
Inaugurat cu mare fast în iunie 2013, podul mult aşteptat care leagă Calafatul de oraşul bulgăresc Vidin nu a ajutat deloc economia municipiului, după cum susține primarul. Mai mult decât atât, aproape zilnic, la intrarea în oraşul de pe malul Dunării se formează cozi imense de tiruri care aşteaptă să treacă prin vamă. „Construirea podului a fost benefică pentru toată Europa, mai puţin pentru oraşul nostru. Am mai spus acest lucru şi foarte multă lume m-a criticat. Într-adevăr, în momentul în care s-a construit acest pod s-a uşurat trecerea peste Dunăre, dar pe noi, ca administraţie publică, nu a făcut altceva decât să ne văduvească de banii obţinuţi din taxa ecologică pe care o practicam în momentul în care circulau feriboturile. Vorbim de peste 500.000 de euro anual. Mai mult decât atât, accesul în oraş se blochează de cele mai multe ori din cauza cozilor de tiruri care se formează pentru a intra în vamă. Pentru a rezolva această problemă, pentru noi este foarte dificil să construim, de exemplu, un pasaj suprateran. Poate o şosea ocolitoare ar fi soluţia. Deci, deocamdată, podul nu ne aduce beneficii, pentru că nu avem o industrie și nu avem societăți care să poată beneficia de pe urma construirii acestui pod“, a declarat Lucian Ciobanu.
