Arta şi tradiţia cuceresc Craiova. Peste 140 de meşteri populari din întreaga ţară au venit în Bănie pentru a expune cele mai frumoase realizări ale măiestriei lor. Obiecte de ceramică, împletituri din nuiele, sculpturi, porturi populare şi podoabe, toate îi aşteaptă pe craioveni până duminică, în Piaţa „Mihai Viteazul“, pentru a le admira sau achiziţiona.
Târgul Meşterilor Populari, aflat la cea de-a XXXIX-a ediţie, şi-a deschis vineri porţile. Timp de trei zile, Piaţa „Mihai Viteazul“ din Craiova este locul în care şi-au dat întâlnire meşteri populari din întreaga ţară în cadrul unui eveniment pe care etnografii îl numesc regal de tradiţii populare. Sunt invitaţi olari, cioplitori în lemn, cojocari, ţesătoare, şi nu numai, din peste 30 de centre meşteşugăreşti din ţară. Cu toţii vin să spună povestea locului pe care îl reprezintă, iar unii dintre ei şi-au dedicat viaţa unei pasiuni. Pasiunea de a duce mai departe tradiţia şi de a confecţiona obiecte trecute mai întâi prin filtrul sufletului lor. Este şi cazul Mariei Gibu din comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea. De mai bine de 40 de ani, confecţionează ţesături olteneşti din păr de capră şi lână şi asta face şi în cadrul acestui târg. Îmbrăcată într-o ie veche de peste 100 de ani, femeia transformă părul de capră în material de ţesut chiar sub ochii celor care îi vizitează standul. „Lucrez ţesături olteneşti din lână şi din păr de capră şi am lângă mine un coş oltenesc în care am pus mai multe caiere de diferite culori, pe care le voi toarce pe parcursul acestui târg. M-am oprit asupra ţesăturilor din păr de capră şi din lână naturală pentru că sunt mai practice, nu e nevoie să le fereşti de ploaie sau să le protejezi în vreun fel fiindcă nu sunt vopsite, sunt absolut naturale. Lâna şi părul de capră le cumpăr, iar după ce am materialul, îl spăl, îl sortez, îl scarmăn, îl pun în furcă şi îl torc. Am acasă un atelier, care e colţul sufletului meu, unde am un ghergef vertical, bătător şi tot ce îmi trebuie. Fac covoraşe, carpețele, trăistuţe, iar dragostea pentru lucrul manual o moştenesc de la mama mea, care ştia să coase foarte frumos“, a spus Maria Gibu.
Face totul singură, de la procurarea materialului, până la produsul finit, iar regretul pe care îl are este că uneori munca nu îi este apreciată. „Pentru covorul cel mare mi-au trebuit cinci ani să strâng material să îl fac pentru că părul trebuie să aibă o anumită lungime şi grosime. De la o capră, chiar dacă iei 1,5 kg de păr, poate numai o mână e bună. Se lucrează mult la o piesă şi, cu cât e mai mare, cu atât e mai complicată. Din păcate, cei care îmi apreciază lucrările nu au bani să le cumpere, iar cei care au bani nu le apreciază. Le fac cu sufletul şi când vine omul şi îmi spune că îi plac uneori le dau, chiar dacă nu are suficienţi bani“, a mai spus Maria Gibu.
A vrut să transmită şi altora pasiunea de a crea şi dragostea de frumos, astfel că 18 ani a fost îndrumător la o şcoală populară din Vâlcea. Spune însă că dintre toate generaţiile de copii pe care le-a instruit, nimeni nu a vrut să continue această îndeletnicire, aşa că astăzi este singura persoană din Frânceşti care o practică.
Primul olar din Vădastra după 7.500 de ani
Singurul meşteşugar din zona lui este şi Ionel Cococi, din comuna Vădastra, judeţul Olt. Creează replici ale ceramicii neolitice de Vădastra, folosind o tehnică arhaică, prin care vasele de lut sunt realizate fără roată, doar cu ajutorul şnurului.
„E o ceramică realizată cu ajutorul tehnicii arhaice, practic e aceeaşi cu tehnica pe care o folosesc copiii la orele de lucru manual atunci când modelează plastilina. Totul se face numai din şnururi care se lipesc, se bat şi se finisează manual. Nu se foloseşte deloc roata. Culoarea neagră e obţinută în urma arderii, deci nu e vopsită. Practic, obiectele aflate în cuptor se carbonizează, în lipsa oxigenului. În stand am replici ale unor obiecte ce au fost descoperite în situl Vădastra. Cea mai importantă este Zeiţa Fertilităţii, cu cap de pasăre“, a spus Ionel Cococi, din comuna Vădastra. Acesta a reînviat cultura Vadastra după anul 2000, când a participat voluntar într-un proiect internaţional experimental având ca temă cercetarea şi revitalizarea culturii Vadastra şi implementarea ei în comunitate. „Până în anul 2010, nimeni din Vădastra nu s-a ocupat cu acest meşteşug şi nici eu nu mă ocupam dacă nu mă ofeream voluntar şi nu veneau specialiştii cu acel proiect. Aş îndrăzni să spun că sunt primul după 7.500 de ani care realizez replici ale obiectelor ceramice ce aparţin culturii Vădastra folosindu-mă de tehnica arhaică. Am început ca un autodidact şi cel mai mare avantaj al meu a fost că nu am ştiut nimic. Practic, trebuie să comunici cu lutul. Dacă reuşeşti să îl asculţi, te ascultă şi el pe tine şi vei obţine din el tot ce vrei“, a spus Ionel Cococi.
În timp, a devenit un purtător al valorilor şi culturii româneşti nu numai în ţară, ci şi în marile capitale europene. Prima expoziţie a avut-o în 2013 la Craiova, apoi lucrările ieşite din mâinile sale au ajuns şi la Paris, la Comitetul Regiunilor de la Buxelles, la Strasbourg, şi nu numai. Astăzi, explică tainele olăritului şi copiilor întrucât este instructor la clasa externă de ceramică a Şcolii de Arte şi Meserii din Slatina.
Meseria omului sărac
În cadrul Târgului Meşterilor Populari pot fi admirate şi exponatele unei familii din Ardeal, care confecţionează coşuri şi obiecte din nuiele. „E meseria familiei soţului meu. Străbunicul lui era împletitor de coşuri şi îndeletnicirea s-a moştenit din generaţie în generaţie. Din păcate, cu noi cred că s-a terminat şirul meşterilor întrucât copiii nu vor să continue această meserie. E nevoie de multă răbdare şi nu mai e o muncă apreciată. Nu e nevoie de mult efort fizic sau de prea multe unelte. Cineva spunea că asta e meseria săracului, adică, dacă ai un cuţit, te duci lângă un pârâu, salcie din flora spontană găseşti, o cureţi şi poţi confecţiona un coş pe care să îl vinzi. Deci, nu mori de foame“, a spus Piroska Gabor, din Harghita. Obiectele expuse la vânzare sunt variate, de la mobilier, până la coşuleţe pentru copii.
Pentru craioveni, şi nu numai, acest târg este un eveniment deosebit, dovadă stând numărul mare de vizitatori încă din prima zi. Fie că au venit să cumpere sau doar să privească, pentru toţi plimbarea prin centrul oraşului a însemnat o reîntâlnire cu tradiţiile româneşti. „Particip în fiecare an la târg şi admir ce se găseşte aici. Admir trecutul nostru, care nu se mai poartă, care nu se mai caută. Tradiţiile româneşti se mai găsesc doar prin târguri. Straiele româneşti se mai poartă în zona din Maramureş, mai sunt unele sărbători şi în Oltenia când îmbrăcăm acea minunată ie, care este apreciată mai mult peste hotare decât la noi“, a spus cu lacrimi în ochi Iulia Frăţilă, din Craiova.
„Sunt din Republica Moldova şi mi se pare foarte frumos că se organizează astfel de evenimente. Îmi place că oamenii păstrează tradiţiile“, a spus Doina Doban.
Târgul Meşterilor Populari se va desfăşura până duminică, inclusiv, aşa că încă aveţi timp să cumpăraţi un obiect tradiţional sau să aflaţi o poveste de viaţă.
