Pe lângă o serie de deficiențe la care primăria a închis ochii în momentul recepției, pe strada Râului din Craiova se face mai nou slalom printre balizele amplasate pentru a semnaliza gurile de canal care s-au lăsat cu tot cu asfaltul. Compania de Apă Oltenia (CAO) susține că, exceptând un canal unde a avut loc o avarie la conducte, restul gurilor de canal care s-au lăsat sunt „o problemă a firmei care a reabilitat strada“. Tot o problemă a firmei care a lucrat aici ar fi și plombările care s-au făcut pe strada Râului înainte de recepție, fisurile în asfalt astupate cu mastic sau marcajele care s-au șters după nici două luni de la trasare. Dacă mai ții cont și de asfaltul lăsat pe anumite porțiuni, care nu a mai fost remediat, sau de buruienile care au invadat spațiul dintre cele două sensuri de mers, unde ar fi trebuit să existe gazon (conform caietului de sarcini), poți trage o singură concluzie: modernizarea străzii Râului a fost mai mult o bătaie de joc pe banii UE.
Reabilitată cu fonduri europene și recepționată cu ochii închiși de comisia de specialitate din cadrul primăriei, la sfârșitul lunii iunie, strada Râului din Craiova continuă să-i surprindă pe șoferi. Pe lângă nenumăratele deficiențe constatate de craioveni, prezentate în ultima perioadă și de Gazeta de Sud, strada mai oferă în prezent o imagine a modului în care s-a lucrat aici. Pe sensul de mers dinspre Brestei către Popoveni, până la intersecția cu strada Tabaci au apărut din loc în loc balize care semnalizează gurile de canal care s-au lăsat o dată cu asfaltul.
Pe o distanță de circa un kilometru erau și vineri patru zone în care s-a lăsat asfaltul în jurul canalizărilor, iar șoferii se vedeau nevoiți să facă slalom printre balizele de avertizare. Una dintre balize, amplasată la intersecția cu strada Căprioarei, a fost pusă pentru că aici s-a produs o avarie la rețeaua de canalizare, care a și fost remediată, potrivit Companiei de Apă Oltenia. CAO nu a precizat însă și cine ar trebui să refacă asfaltul deteriorat. În schimb, compania a menționat că „restul gurilor de canal care s-au lăsat pe Râului nu sunt rezultatul vreunei avarii a sistemului de canalizare, ci o problemă a constructorului care a reabilitat strada“.
Probleme pe strada Râului sunt însă mult mai multe, iar ele au mai fost relatate în această vară de GdS, începând cu plombările care s-au făcut chiar înainte de recepție, până la fisurile apărute în asfalt și astupate cu mastic sau marcajele care s-au șters după nici două luni de la trasare. Pe anumite porțiuni de pe stradă s-a lăsat și asfaltul, dar nici aceste deficiențe nu au fost luate în seamă la recepția lucrărilor. Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Oltenia, responsabilă cu proiectele europene din această regiune, era cea care preciza în vară, într-un răspuns oferit GdS, că recepția străzii Râului s-a făcut pe 24 iunie, fără obiecții din partea beneficiarului, în speță Primăria Craiova. Majoritatea deficiențelor menționate mai sus au apărut pe sensul de mers către Brestei, pornind de la intersecția cu strada Tabaci, sector unde proiectantul a prevăzut doar „lucrări de reparații și apoi așternerea unui strat de mixtură asfaltică stabilizată cu fibre în grosime de 4 cm“. Pe restul străzii, conform proiectului, s-a refăcut complet sistemul rutier (cu fundație de balast de 30 cm, strat de piatră spartă de 20 cm, strat de bază din mixtură asfaltică de 8 cm, strat de legătură de 6 cm și strat de uzură de 4 cm). Dar și așa au apărut probleme, pentru că gurile de canal care s-au lăsat sunt pe sectorul de drum unde s-a refăcut complet sistemul rutier.
Primăria a ținut de fiecare dată partea constructorului
Ce a recepționat Primăria Craiova, fără obiecții? O stradă cârpită. Și de fiecare dată când GdS a ridicat problema deficiențelor de pe strada Râului, reprezentanții primăriei găseau câte o explicație. Când se lucra de zor la turnarea de plombe, oficialii primăriei susțineau că „nu este vorba de plombe, ci de acele ridicări de geigere, de canale și de cămine la care tehnologia este aceea de a decupa și a reface ulterior asfaltul“. Când s-a pus problema crăpăturilor longitudinale și transversale apărute în corpul drumului, pe care constructorul le-a astupat cu mastic, primăria a avut o altă părere.
„Pe strada Râului a început recepția de pe 9 mai. Comisia de recepție s-a aflat pe teren, se lucrează la recepție, iar intervențiile făcute de constructor sunt, de fapt, observații ale comisiei pe care firma a început să le remedieze“, spunea la acea vreme viceprimarul Mihail Genoiu.
Și, totuși, primăria a avut obiecții, „chiar o întreagă anexă“, dar legat de spațiul verde de pe zona care separă cele două sensuri de mers. „Au fost obiecții, cum să nu fie, legat de spațiul verde. Acolo ar trebui să fie gazon, nu bălării“, spunea la începutul lunii iulie același viceprimar Genoiu. Nici vorbă însă de starea drumului. Într-adevăr, peste generosul spaţiu care separă cele două sensuri de mers ar fi trebuit să existe gazon, potrivit caietului de sarcini asumat de constructor. Cum arăta acel spațiu verde în iulie? Cu buruieni și cu câteva fire de gazon răsărite din loc în loc. Cum arată în prezent? Mult mai rău. Gazonul care încolțea în vară nu se mai zărește, în schimb toată zona a fost invadată de buruieni, unele depășind o jumătate de metru. Pe unele porțiuni, bălăriile acoperă până și pista de biciclete. Și nimeni nu a mișcat vreun deget pentru îndepărtarea acestor buruieni. De spațiile verzi din oraș se ocupă RAADPFL Craiova.
Ce spune contractul dintre primărie și constructor
Strada Râului face parte dintr-un proiect european de reabilitare a trei mari artere de circulație din Craiova, alături de Caracal și Bariera Vâlcii, un proiect în valoare de 40 de milioane de lei (fără TVA) câștigat de o asociere de patru firme, cu Tel Drum ca lider de asociere.
Potrivit clauzelor prevăzute în contractul încheiat între Primăria Craiova și firma Tel Drum, „executantul răspunde pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de zece ani de la recepţia lucrării, şi, după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă, ca urmare a nerespectării proiectelor şi detaliilor de execuţie aferente execuţiei lucrării“.
„În cazul în care admiterea recepţiei se face cu obiecţii, în procesul-verbal de recepţie se vor indica, în mod expres, acele lipsuri care trebuie remediate.
Termenele de remediere ale obiecțiunilor nu pot depăşi 90 de zile. În perioada de garanţie, executantul are obligaţia, în urma dispoziţiei date de achizitor, să execute toate lucrările de modificare, reconstrucţie şi remediere a viciilor şi altor defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale, pe cheltuiala proprie“, se mai arată în contractul dintre municipalitate și Tel Drum.
Perioada de garanție a lucrărilor din cadrul proiectului european menționat mai sus este de cinci ani de la data recepției.
