Doljul se mândreşte cu trei bijuterii arhitectonice care sunt valori de patrimoniu cultural de nivel naţional. E vorba de Cula Izvoranu-Geblescu din comuna Brabova, Cula Barbu-Poenaru din comuna Almăj şi Cula Cernătescu din Cernăteşti. Din păcate, trecerea timpului a ştirbit frumuseţea acestor monumente istorice, iar două dintre ele se află azi în paragină. În această perioadă, muzeografii şi autorităţile fac eforturi să salveze aceste mărturii vii ale istoriei. Cum bugetele locale sunt insuficiente, ajutorul ar putea veni de la fondurile oferite de Uniunea Europeană.
Cine vizitează localitatea Cernăteşti nu poate să nu remarce o construcţie diferită de toate celelalte, atât ca formă, cât şi ca semeţie. Aflată pe coasta dealului, Cula Cernătescu se înalţă în centrul comunei şi încearcă să învingă timpul. Din păcate, ploile şi trecerea timpului nu ţin cont de însemnătatea obiectelor pe care le adăposteşte această culă, nici de faptul că este o bijuterie arhitectonică rară în Europa sau că aici sunt file de istorie de sute de ani. Aşa se face că astăzi, acest important punct muzeistic este în paragină. După ce au fost trase mai multe semnale de alarmă, oamenii de cultură au întreprins deja vizite pentru a încerca să salveze soarta acestei cule. Totodată, autorităţile locale şi judeţene lucrează la întocmirea unui proiect pentru a accesa fonduri europene cu ajutorul cărora Cula din Cernăteşti să fie restaurată.
„Avem un parteneriat cu consiliul judeţean pentru restaurarea, consolidarea şi promovarea monumentului istoric. Îl vom depune pe Măsura 5.1 şi suntem în fază avansată. Este o investiţie de aproximativ 344.000 de euro, ce cuprinde consolidarea, împrejmuirea, amplasarea de bănci, dar şi de toalete ecologice pentru vizitatori. Faţă de Cula din Brabova, aceasta este funcţională, se vizitează, dar sunt probleme cu igrasia, cu acoperişul şi e păcat de ea pentru că se degradează pe zi ce trece dacă nu se investeşte aici“, a spus Costel Trăistaru, primarul localităţii Cernăteşti.
Cula de la Cernăteşti şi cea din Brabova, singurele rămase în picioare în Dolj
O echipă de specialişti de la Muzeul Olteniei a fost zilele trecute în comuna Cernăteşti pentru a ajuta autorităţile în demersul lor de a obţine finanţare pentru acest monument istoric. Cula adăposteşte un important punct muzeistic atât din perspectivă istorică, etnografică, dar şi paleontologică pentru că în vecinătatea ei, pe dealul din spatele construcţiei, au fost descoperite mai multe fosile de mamuţi. „Această culă şi cea de la Brabova sunt singurele construcţii de acest fel care se mai află în picioare pe teritoriul Doljului. Ca atare, intenţia noastră, dar şi a CJ şi a primăriei este de a restaura aceste monumente şi de a le introduce în circuit turistic de vizitare. Se va aplica pe Programul Operaţional Regional axa 5.1, iar restaurarea Culei de la Cernăteşti se pretează a fi încadrată în acest program de finanţare deoarece este monument istoric categoria A, adică monument istoric de importanţă naţională, iar în Dolj sunt puţine monumente istorice la această categorie. De restaurarea culei se va ocupa primăria în colaborare cu CJ Dolj. Noi, Muzeul Olteniei, ne păstrăm statutul de administrator şi vom contribui la valorificarea ei din punct de vedere cultural după ce va trece această fază de restaurare. Recent, colegii mei de la Secţiile de Ştiinţele Naturii, Istorie, Arheologie şi Etnografie au fost acolo pentru a întocmi un discurs expoziţional, adică pentru a realiza un proiect de expoziţie în interiorul culei, în acea fază de după restaurarea acesteia. A avea un discurs expoziţional, un proiect al viitoarei expoziţii, contribuie foarte mult la obţinerea finanţării europene şi sunt şansele mai mari pentru proprietar – pentru primărie – să obţină finanţare europeană“, a spus Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei din Craiova.
Cula nu are probleme din punct de vedere juridic
Cula este un tip de construcţie semifortificată, specifică secolelor XVIII şi XIX, răspândită în întreg spaţiul balcanic. Potrivit muzeografilor, ceea ce particularizează cula de la Cernăteşti este faptul că există indicii că această construcţie a fost ridicată pe ruinele unei clădiri ce data de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Nu se ştie cum arăta acea construcţie, dar se crede că la sfârşitul secolului XVIII s-a făcut o modificare radicală, ce a dus la aspectul actual al clădirii. Totodată, cula mai are o „particularitate“ – nu are probleme din punct de vedere juridic. „Ultima urmaşă a familiei Cernătescu, care în prezent se află în Belgia, nu a avut nici o pretenţie de a-i fi retrocedată această construcţie, ba, dimpotrivă, a contribuit cu ceva ani în urmă cu o sumă consistentă la câteva lucrări de întreţinere a construcţiei pentru a nu se ruina“, a spus Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei din Craiova.
„Cărţi“ deschise pentru a afla trecutul istoric al comunităţii, aceste cule pot constitui nuclee care să anime viaţa socială, economică şi culturală a localnicilor. „Ce le putem arăta potenţialilor turişti care vin în Oltenia dacă nu aceste rădăcini şi tradiţii, în materie de arhitectură şi totodată cât de mult pot să însemne aceste monumente, din toate punctele de vedere – economic, politic, social şi cultural – pentru că acolo oricând poate să renască o viaţă economică şi culturală. Inventarul Culei Cernătescu este unul destul de bogat. Poate fi catalogat ca suficient de bine conturat în toate laturile – istorice, etnografice, de artă modernă şi contemporană pe care un viitor punct muzeistic le poate avea. Dincolo de asta, obiectele de aici au o istorie în spate, sunt organisme puternice, care au trecut de toate vicisitudinile vremii. Fie că sunt obiecte istorice, etnografice sau fac trimitere la familiile care sunt titularii acestor bunuri culturale, laolaltă vin să susţină una şi aceeaşi idee – că istoria şi rădăcinile noastre sunt foarte puternice“, a spus Irinel Cănureci, muzeograf la Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei.
La fel de importantă ca şi cula din Cernăteşti este şi cea de la Brabova, care este mult mai mare, dar şi mult mai degradată. Şi aceasta ar urma să fie restaurată tot pe fonduri europene. O a treia culă, cea de la Almăj, este un caz mai fericit şi nu necesită restaurare pentru că este inclusă în actuala şcoală.
