Anul 2016 a adus pierderi însemnate pentru legumicultorii olteni. Seceta şi dăunătorii au afectat culturile plantate în câmp, astfel că producţia a fost cu peste 50% mai mică decât până acum.
Pentru legumicultorii din Olt, anul acesta a fost unul cu foarte multe încercări. După o primăvară ploioasă, care a întârziat plantarea legumelor în câmp, au venit lunile secetoase de vară, care au afectat serios culturile. Temperaturile ridicate atât din sol, cât şi cele din aer au împiedicat dezvoltarea plantelor. În cel mai mare bazin legumicol de aici, Pleşoiu – Strejeşti – Grădinari, care asigură aproximativ 60% din producţia de gogoşari a României, pierderile sunt de peste 60%. „Odată cu temperaturile ridicate din sol s-a manifestat fenomenul de piticire a plantelor. Ulterior, unele flori au căzut, iar cele rămase s-au copt prematur. Peste toate aceste fenomene a apărut şi un atac foarte mare de dăunători. Cele mai agresive au fost buha legumelor şi o nouă insectă care a intrat în România din 2012, tuta absoluta, care se hrăneşte atât cu părţile verzi ale plantei, cât şi cu fructele. Deci, putem spune că, pe lângă faptul că producţia a fost afectată în proporţie de 50% de secetă, acum, la recoltarea legumelor de toamnă – ardei, capia, gogoşari -, fermierii vor mai înregistra pierderi de 20 – 30%. Sunt câmpurile roşii de legume lăsate acolo pentru că au o calitate foarte proastă şi nu pot fi comercializate. Şi produsele care au ajuns în piaţă au o calitate sub aşteptări atât pentru noi, producătorii, cât şi pentru consumatori“, a spus Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.
Dăunătorii sunt cei care au afectat şi culturile de legume din Mehedinţi, unde s-au înregistrat pierderi de 20-25%. „Nu am avut secetă, dar atacul de bacterioze şi de micoze cauzate de umiditatea în exces a diminuat producţia. Acest lucru s-a întâmplat mai mult în gospodăriile unde nu se aplică tratamente. Pierderile sunt undeva între 20 şi 25%“, a spus Rodica Ţârei, consilier la Direcţia Agricolă Mehedinţi.
La nivelul judeţului Dolj, situaţia este diferită. Nu s-au înregistrat atacuri de dăunători, iar pierderile sunt generate numai de secetă. Peste 400 de hectare cultivate cu legume în câmp au fost compromise în proporţie de 60-70%.
Puţine, dar bune
Şi dacă tot sunt puţine, măcar sunt bune. Cel puţin, aşa susţine Ministerul Agriculturii. Potrivit unui comunicat postat pe site-ul instituţiei, fructele şi legumele româneşti au urme de pesticide, dar nu sunt periculoase. „Reziduurile de pesticide din legumele și fructele româneşti nu prezintă nici un risc pentru consumatori (…) România, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, dispune de laboratoare dotate cu echipamente performante care pot determina reziduuri de pesticide la nivel de «urme de pesticide», iar rezultatele acestor controale sunt în parametrii ceruți de legislația în vigoare. Hipermarketurile şi supermarketurile solicită aceste buletine de analiză şi astfel se asigură că produsele sunt conforme. Din rapoartele de monitorizare realizate anual de Autoritatea Naţională Fitosanitară rezultă că procentele produselor cu reziduuri de pesticide sunt sub limita maximă admisă, deci nu prezintă nici un risc pentru consumatori. Rapoartele publicate prezintă în mod obiectiv rezultatele, dar interpretarea trebuie să fie corectă. Nu orice conţinut de reziduu de pesticid înseamnă şi pericol pentru sănătatea umană.
Periculoase sunt într-adevăr doar cele ale căror valori depășesc limita maximă admisă. Rezultatele obţinute la aceste controale se înscriu în media la nivel european. Fiind vorba de produse convenționale şi nu ecologice, este evident că acestea conțin reziduuri de pesticide, dar care nu depăşesc limita maximă admisă de legislația în vigoare“, se arată în comunicatul MADR.
Despăgubiri de 1.500 de lei pe hectar în 2015
Fermierii ale căror culturi au fost afectate ar putea primi despăgubiri din partea statului. Ministerul Agriculturii analizează modalităţile prin care ar putea acoperi pagubele produse de lipsa de precipitaţii din această vară. În aşteptarea unei ordonanţe de urgenţă salvatoare, în această perioadă încă se întocmesc acte din care să reiasă situaţia exactă a pagubelor. În 2015, pentru legumicultorii olteni despăgubirile au fost de 1.500 de lei pe hectar, în funcţie de suprafaţa cultivată şi de procentul culturii calamitate. Ajutoarele s-au dat pentru plantaţiile afectate în proporţie de 30% până la 100%.
