din localitate, dar, oficial, nimeni nu ştie cum a apărut acolo şi dacă apa este potabilă.
Un proiect de 700.000 de euro privind extinderea rețelei de apă în Bechet se lasă cu acuzații de corupție ce ar putea face obiectul unei anchete DNA. Cine sunt părțile implicate și ce susțin ele puteți citi în cele de mai jos.
Rețeaua extinsă de alimentare cu apă în orașul Bechet, în valoare de peste 3,2 milioane de lei (700.000 de euro), este încă departe de a fi pusă în funcțiune, cu toate că au trecut mai bine de șapte ani de la demararea investiției. Proiectul realizat de administrația locală este finanțat din fonduri de la bugetul de stat, iar până în prezent au fost decontate lucrări în valoare de circa 2,7 milioane de lei. Lucrările au fost mult întârziate din cauză că banii au venit cu intermitențe, spune actualul primar al localității, Adrian Glăvan. „Au fost perioade în care nu s-au alocat deloc bani, finanțările fiind reluate din 2013“, a explicat acesta. Noul termen de finalizare este decembrie 2016. În afară de problemele cu finanțarea, în derularea proiectului au intervenit și aspecte de natură tehnică: apa din puțurile forate nu este bună de băut.
„Din documentele întocmite inițial, la realizarea forajelor, reieșea că apa este bună din punct de vedere calitativ, atât bacteriologic, cât și chimic. Noi am cerut realizarea unor analize la DSP Dolj, pentru că în momentul în care punem în funcțiune sistemul avem nevoie de o serie de avize, deci trebuia să ne luăm măsuri de precauție. Aceste analize nu au fost tocmai bune. Apa de la unul dintre cele cinci puțuri este bună, dar la celelalte patru sunt depășite limitele de nitriți-nitrați. Forajele sunt realizate din punct de vedere fizic, dar le vom recepționa în momentul în care apa va îndeplini parametrii calitativi“, a mai spus primarul Adrian Glăvan. Pe lângă lucrările rămase de executat la gospodăria de apă, ar mai fi nevoie și de o stație de clorinare, care nu a fost inclusă în proiectul inițial.
Penalizări de 7,5 ori valoarea contractului
Cele cinci foraje de adâncime realizate în cadrul proiectului privind extinderea alimentării cu apă sunt acum reexpertizate, pentru că între firmele executante a izbucnit un litigiu comercial. Povestea acestor puțuri forate o vom analiza în cele ce urmează, pentru că ea este strâns legată de modul în care au fost gestionați banii publici alocați administrației din Bechet. Antreprenorul general al lucrării este societatea Consrep Construct SRL Caracal, firmă care, după cum vom vedea, are mai multe relații comerciale cu Primăria Bechet. Pentru realizarea puțurilor forate, antreprenorul general a angajat o societate din București, căreia, din motive de confidențialitate, îi vom spune AG SRL.
Contractul de prestări servicii (nr. 384/14 aprilie 2010) dintre cele două firme prevedea realizarea a șase foraje hidrogeologice cu adâncimea de 40 de metri, tubate cu burlane PVC. Valoarea contractului era de 24.000 de euro fără TVA, la un preț unitar de 100 euro/ml forat. O lună mai târziu, între SC Consrep SRL și SC AG SRL a intervenit un proces-verbal prin care au fost recepționate cinci foraje, cu debite variind de la 0,24 l/s la 1,6 l/s. Avizul inițial de Gospodărire a Apelor (GA), eliberat de Administrația Bazinală de Apă (ABA) Jiu în 2007, prevedea un debit de circa 17,50 l/s pentru întregul sistem, care putea fi asigurat din șase foraje. Tot avizul GA spunea că, dacă forajele nu acoperă debitul de apă necesar, numărul lor putea fi mărit. Posibil ca cele două societăți să fi căzut de acord că cinci foraje sunt suficiente, cert este că pentru acestea a fost încheiat un proces-verbal de recepție. Factura pentru foraje (22 iunie 2010) a ajuns în 2016 motiv de litigiu în justiție.
Subantreprenorul AG SRL susține că societatea Consrep Construct SRL a rămas cu o datorie de circa 5.560 de lei (1.200 de euro) din acea factură, sumă care a fost achitată abia în 23 mai 2016. În consecință, firma i-a calculat penalități de întârziere de 0,5%/zi la valoarea întregului contract, ajungând la suma de aproximativ 822.000 de lei (182.000 de euro). Practic, penalitățile pentru restanța de 1.200 de euro reprezintă de 7,5 ori valoarea inițială a contractului fără TVA încheiat între cele două firme.
Acuzații de corupție pentru fostul primar, Costel Tulitu
De aici încep lucrurile cu adevărat ciudate. Ca răspuns la pretențiile AG SRL, societatea Consrep a reziliat unilateral contractul de prestări servicii nr. 384/2010, invocând că subantreprenorul nu și-a respectat în întregime obligațiile. Iată deci alt motiv de dispută: a fost sau nu a fost contractul dus la bun sfârșit? Pe lângă procesul în justiție inițiat la Tribunalul Olt, AG SRL vine cu dezvăluiri și cu unele acuzații extrem de grave. Reprezentanții societății susțin că în contul contractului din 2010 ar fi realizat alte două foraje, nerecepționate însă de Consrep SRL. Unul dintre acestea se află la „Biserica Nouă“ din Bechet, iar celălalt pe câmp, în comuna Dobrești, sat Căciulătești. Forajele ar fi fost realizate „la indicațiile“ reprezentanților Consrep, dar nerecunoscute apoi. Reprezentanții AG SRL pretind că nu au știut care este scopul real al forajelor. Ei spun că au descoperit abia în 2016, din cercetări proprii, că cele două puțuri sunt în folosință privată, în beneficiul fostului primar al localității, Costel Tulitu. Primarul ar fi „utilizat influența și poziția sa în cadrul Primăriei Bechet pentru a realiza două foraje din bani publici în interes personal direct“. Prin puțul de la biserică, unde a fost construită o fântână, primarul și-ar fi asigurat „voturi și susținere politică“. Povestea forajului de la Căciulătești este puțin mai complicată: acolo, o societate controlată de familia Tulitu intenționa să dezvolte un proiect privind gestionarea deșeurilor și avea nevoie de o sursă de apă pentru a primi autorizațiile necesare.
Ce spun părțile implicate în scandal
Cele două foraje disputate există fizic, în teren. Nimeni însă nu a putut prezenta acte privind autorizarea și execuția lor. „În Bechetul din Deal, se află o biserică în construcție. Într-adevăr, în curtea bisericii există un puț care, din câte cunosc, nu este folosit. Însă nu știu să vă spun cine l-a făcut, dacă l-a făcut firma respectivă, nu există nici un fel de documente care să ateste lucrul ăsta“, a declarat primarul din Bechet, Adrian Glăvan. Nici la Dobrești, primăria nu cunoaște când și cum a fost forat puțul din câmp. Terenul pe care se află puțul a fost vândut pe 28 iunie 2011 de mai multe persoane fizice către Trusting Consult SRL Craiova, societate reprezentată de Tulitu Cătălin Ștefan și Tulitu Adriana Maria. Ulterior, firma s-a transformat în MCD Ecologica Sud SRL, deținută acum de Costel Tulitu (80%) și Valentin Dumitrescu (20%). Suprafața de 66.500 mp de teren arabil a fost tranzacționată pentru suma de 50.000 de lei. Pe o bucată din teren, de 39.700 mp (T71, P157), MCD Ecologica Sud a realizat o hală de stocare și sortare a deșeurilor. Societatea a obținut autorizația de construire și avizul de mediu incluzând în proiect puțul forat existent pe acel teren. Primarul localității Dobrești, Mihail Țiulescu, își amintește că a autorizat întregul proiect, nu doar puțul respectiv. „Forajul respectiv figurează pe planuri, se poate identifica foarte ușor din planșele depuse la dosar. Autorizarea nu s-a făcut pe foraj în mod expres, ci s-a făcut pe întreaga platformă. Platforma includea acest foraj“, a precizat primarul. Reprezentanții societății Consrep, la „indicațiile“ cărora s-ar fi executat forajul, neagă orice implicare. Întrebat dacă puțurile de la biserica din Bechet și de la Dobrești sunt executate în contul contractului din 2010, Raul Păunescu, administratorul Consrep, a spus: „Nu este adevărat, mai multe nu pot să vă spun. Eu pot să spun ce documente are firma Consrep, că sunt cinci puțuri executate. Nu există nici un document pentru alte puțuri, dânșii nu ne-au chemat la recepția altor activități de acolo. Nu avem de unde să știm noi, nu comentăm mai mult de atât“. Surprinzător, cel care confirmă cele susținute de AG SRL este chiar fostul primar, Costel Tulitu. El are însă altă versiune a ceea ce s-a întâmplat. „Firma care a făcut puțurile respective la Consrep și-a exprimat dorința să facă o donație la biserica din deal. Un puț de 20 de metri, ceva de genul ăsta, iar în partea cealaltă, ei tot umblau să-și găsească clienți. Am recomandat pe cineva la o firmă, iar mai departe nu știu ce s-a întâmplat. Mi-aduc vag aminte că firma respectivă nu a beneficiat de acel puț. Eu nu am nici o treabă cu firma respectivă. Numai că am făcut o simplă recomandare. La biserică au făcut o donație, iar în cealaltă parte au venit, au făcut puțul și probabil că și-au primit banii pe ce au făcut acolo, pe ce au lucrat“, a declarat Costel Tulitu. Ciudat este că la presupusa dată a executării forajului (aprilie-mai 2010), terenul respectiv nu aparținea firmei Trusting Consult SRL (viitoare MCD Ecologica Sud) controlată de familia Tulitu, ci unor persoane fizice. Iar afirmația că firma nu a beneficiat de puțul forat la Dobrești este eronată, din moment ce firma a primit autorizație de construire și autorizație de funcționare din partea Agenției Regionale pentru Protecția Mediului (ARPM Craiova). La solicitarea GdS, Administrația Bazinală de Apă (ABA) Jiu a răspuns că în perioada 23 august 2011 (data achiziției terenului) – 31 ianuarie 2013 (data la care activitatea în hala de stocare deșeuri a fost sistată) societatea MCD Ecologica Sud nu a solicitat și obținut aviz de gospodărire a apelor (GA) pentru investiția dezvoltată acolo.
Puțurile forate care nu există în acte
Concluzionând, la Bechet și Dobrești există două puțuri forate pentru care părțile implicate nu au putut să prezinte acte. Totuși, forajul de la Dobrești figurează într-un proiect autorizat de ARPM Craiova, spre exemplu. Cum se explică acest lucru? Reprezentanții ARPM susțin că platforma de gunoi a MCD Ecologica Sud nu folosea apa în procesul tehnologic și nu rezultau ape uzate, care ar fi pus mediul în pericol. Prin urmare, puțul forat nu era o condiție esențială pentru avizul de mediu, putea să lipsească.
Totuși, în Decizia etapei de încadrare (14 octombrie 2011) se precizează că „alimentarea cu apă se va realiza prin racord la puțul forat existent, prevăzut cu pompă și hidrofor“, iar „evacuarea apelor pluviale și a celor uzate tehnologice se va realiza prin racord la microstrația de epurare ce se va amplasa în incintă“. În prezent, platforma este desființată, iar forajul este deschis, neprotejat. Iată o temă interesantă pentru autoritățile de mediu.
Și în cazul forajului de la biserica din Bechet este o problemă de sănătate publică: oamenii consumă apă dintr-un puț neautorizat, fără analize chimice și bacteriologice. Nu în ultimul rând, povestea forajelor de la Bechet și Dobrești poate fi o temă și pentru organele de anchetă. Au fost decontate lucrări private din bani publici? S-a aflat fostul primar Costel Tulitu în conflict de interese? De precizat că, la începutul acestui an, Costel Tulitu a fost condamnat pe fond la trei ani de închisoare cu executare pentru decontarea unor lucrări fictive în valoare de 300.000 de euro către firma Consrep, la un proiect privind introducerea canalizării în orașul Bechet. Şi administratorul firmei, Laurenţiu Păunescu, a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare.
