Bătaie de joc cu bani europeni. Peste 260.000 de euro au fost investiţi într-un lac de la marginea orașului Calafat, care a secat la numai două luni după ce a fost alimentat cu apă. Apa s-a scurs în pământ deoarece constructorul, la sugestia proiectantului, nu a montat o membrană care să acopere fundul lacului pe toată suprafața sa.
Proiectul demarat de Primăria Calafat în urmă cu doi ani se anunța extrem de generos: „Activităţi de protecţia mediului în zona «Ţuţuroaie» în vederea favorizării dezvoltării habitatelor“, cu o valoare nerambursabilă de 1.309.103 lei. Scopul proiectului era de a realiza o amenajare care să servească drept habitat pentru reproducţia speciilor autohtone şi totodată să crească atractivitatea zonei respective. Scopul urma să fie atins printr-o serie de lucrări care să asigure crearea şi menţinerea unei acumulări de apă care avea regim de baltă. Şi cum primăria dispunea de teren la marginea Calafatului, în zona Ţuţuroaie, proiectul a fost declarat eligibil şi a câştigat finanţarea. Pentru cei care nu cunosc foarte bine Calafatul, este foarte greu de găsit această zonă în care au fost investiţi bani europeni. „Balta“ arată mai degrabă ca o groapă transformată în păşune. Buruienile sunt de peste 40 de centimetri înălţime. În acest loc pasc în acest moment animale. „Este vorba de un proiect pe fonduri europene prin programul operaţional de pescuit. S-a terminat lucrarea în luna septembrie 2015, s-a recepţionat la momentul acela cu balta uscată pentru că nu se putea face recepţia cu apă. Alimentarea cu apă a fost făcută prin primăvară, nu ştiu cu exactitate data, atunci când Dunărea a avut nivelul foarte mare. S-a alimentat până la cota maximă, m-am ocupat personal de acest proiect. După un timp însă, destul de scurt, de două luni, două luni şi jumătate, nivelul apei a scăzut foarte mult“, a declarat Dan Vârtopeanu, administratorul public al municipiului Calafat. Potrivit reprezentanţilor primăriei, constructorul, asistenţa tehnică şi proiectantul au fost informaţi despre această problemă, având în vedere că lucrarea este în garanţie doi ani. Ieri, reprezentanţii firmei constructoare şi proiectantul au fost chemaţi iar la primărie pentru a se decide ce e de făcut pentru ca balta să fie alimentată cu apă fără a exista riscul ca aceasta să dispară peste noapte. „Undeva au fost nişte vicii ascunse, care trebuie remediate. Avem un contract destul de bun făcut cu cel care a câştigat licitaţia și care trebuie să remedieze problema. Această lucrare a costat undeva în jur de zece miliarde și jumătate de lei vechi şi presupunea amenajarea unei incinte care să poată fi alimentată cu apă. Ne-am gândit să facem o alimentare naturală, avem această posibilitate, iar alimentarea cu pompe doar pentru cazuri de urgenţă. Urmărim alimentare naturală când e nivelul crescut al apei Dunării pentru că intră şi peşte. Ideea acestui proiect a fost mai largă, ne gândeam ca în toată această zonă să fie practicat pescuitul sportiv, să fie transformată în zonă de agrement pentru că este un teren destul de mare în proprietatea municipalităţii. Urma să amenajăm, astfel, în timp, o zonă de agrement la marginea oraşului. Sper să se remedieze situaţia încât să nu fie nevoie să luăm nici un fel de măsuri. Până la urmă, e în garanţie şi constructorul este obligat să remedieze toate problemele apărute“, a adăugat administratorul municipiului Calafat.
Cum s-a ajuns aici
Primăria Calafat a scos, prima dată, proiectarea și execuția la licitație în luna august a anului 2014 și a găsit și un câștigător. Firma Gidazi Prod Com a fost singura care a depus ofertă, prin urmare a fost desemnată câștigătoare cu un preț de aproape un milion de lei fără TVA. Când să se apuce de treabă, Gidazi a descoperit că nu poate duce proiectul la capăt. „Am renunțat la lucrare după ce expertul ne-a spus că trebuie să aducem argilă de un anumit tip de undeva de lângă Rovinari, iar asta însemna să ieșim în pierdere. Și atunci ne-am retras“, a explicat administratorul firmei Gidazi. Municipalitatea din Calafat a fost atunci nevoită să reia licitația, iar în martie 2015 a semnat contract cu o altă firmă, SC Construcții și Servicii în Construcții SRL, pe un preț de 961.000 de lei fără TVA. Potrivit caietului de sarcini, scopul proiectului este „acela de a realiza o amenajare care să servească drept habitat pentru reproducția speciilor autohtone și, totodată, să crească atractivitatea zonei respective. Scopul va fi atins printr-o serie de lucrări care vor asigura crearea și menținerea unei acumulări de apă care va avea regim de baltă. Astfel se va realiza o acumulare de apă artificială, cu un volum aproximativ de 71.000 de metri cubi“, se arată în document. Balta putea fi alimentată în două moduri: prin utilizarea a două motopompe active și a uneia de rezervă (care aveau o capacitate de umplere de circa o lună de zile) sau în mod natural, atunci când nivelul Dunării depășea coronamentul digului de împrejmuire. Firma de construcții trebuia să efectueze trei tipuri de lucrări: în fundamentul digului, pentru construirea acestuia (inclusiv a unui stăvilar metalic, acționat manual) și pentru amenajarea şi impermeabilizarea chiunetei şi a digului de apărare existent. Cu alte cuvinte, digul și fundul lacului urma să fie acoperite cu o membrană care să împiedice scurgerea apei în pământ.
Membrană montată doar pe jumătate de lac
Caietul de sarcini după care trebuia să lucreze constructorul descrie în detaliu lucrările care trebuia efectuate. De exemplu, digul trebuia „construit din materiale locale, balast şi mai ales nisip rezultate prin excavarea chiunetei bălții (…) Digul va avea un nucleu de etanşare, care se va lega de etanşarea tălpii digului la interiorul chiunetei, folosindu-se membrane hidroizolante ce nu poluează apele şi sunt uşor de montat, sunt nedegradabile în timp la umezeală şi îngheţ/dezgheţ“. Mai departe, documentul arată cum trebuia evitate infiltrațiile în dig. „Pentru reducerea infiltrațiilor în dig, va fi înglobată o bandă de cauciuc fără înnădiri, pe înălțimea de 1,5 metri și pe toată lungimea digului de 353 m (…) La baza digului, începând de la fundația de beton spre chiunetă, va fi așezată o membrană hidroizolantă armată cu fibră de sticlă și suprafață protejată cu ardezie. Pentru menținerea apei în chiunetă ce se va realiza și în condiții de secetă, respectiv de scădere a nivelului Dunării sunt prevăzute costurile pentru realizarea impermeabilizării cu folie din PVC pentru iazuri, grosime 1,2 – 1,5 mm, termosudabilă și/sau cu membrană hidroizolantă armată cu fibră de sticlă. Impermeabilizarea chiunetei cu folie va fi realizată pe toată suprafața de 30.314 de metri pătrați cu excepția canalului drenant. De asemenea, va fi impermeabilizat și taluzul digului existent pe lungimea de 175 m și lățimea de 6-10 m“. Deci, lucrurile sunt clare din punct de veder tehnic. Malurile digului și fundul lacului trebuia impermeabilizate. Cum a dispărut atunci apa? „Ori nu au închis bine stăvilarul, ori s-a scurs pe porțiunea unde nu am montat membrană“, a explicat Emil Stoica, director în cadrul SC Construcții și Servicii în Construcții. De ce nu a montat firma membrană pe toată suprafața lacului? „Pentru că așa ne-a spus expertul firmei de proiectare. Proiectul prevedea montarea membranei peste tot, dar el ne-a spus că nu este nevoie peste tot și că putem renunța la o parte din ea. Noi avem acte, avem nota de renunțare semnată de el, deci suntem acoperiți. Am discutat cu Primăria Calafat și vom monta restul membranei din banii noștri. Oricum, garanția de bună execuție este blocată, așa că banii vor veni de acolo“, a mai spus Stoica. Practic, din suprafața totală de trei hectare a lacului, firma a impermeabilizat doar o suprafață de 1,6 hectare. Întrebat ce s-a întâmplat cu diferența de bani care trebuia cheltuită pentru membrana lipsă, Stoica a precizat că ea se regăsește în prețul membranei cumpărate. „Am cumpărat o membrană mai scumpă, dar mai bună pentru suprafața unde am montat“, a spus el. Întrebat cum efectuează lucrări dacă nu figurează cu nici un angajat, Stoica a recunoscut că lucrările au fost efectuate, de fapt, de TCIF, care deține pachetul integral de acțiuni al firmei Construcții și Servicii în Construcții. TCIF nu poate participa la licitațiile organizate de autorități ale statului deoarece are datorii la stat, așa că patronii TCIF au înființat o nouă firmă care participă la licitație, apoi subcontractează lucrările către TCIF. Așa a lucrat firma și la alte două primării din județul Dolj, Cetate și Terpezița. În total, firma a câștigat contracte de 665.000 de euro.
Ce rost are să amenajezi în buza Dunării?
Primăria a motivat că proiectul este o continuare a mediului acvatic al Dunării și că acest lucru ar fi dus la modernizarea terenului. „Având în vedere vecinătatea acestui perimetru, adică Lunca Dunării şi limita cursului de apă (aprox. 150 m până la Dunăre), lacul creat prin proiect este o continuare a mediului acvatic al Dunării pe un teren, care în prezent este denivelat şi constituie o zonă pe care se depun gunoaie (…) Lucrările prevăzute creează un mediu umed, unde se pot dezvolta specii de peşti ce trăiesc în apele Dunării, creează o zonă umedă în perioadele de secetă şi ajută la dezvoltarea faunei şi florei aferente bălţilor Dunării“, se arată în caietul de sarcini.
