și din nou în amendă (Foto: metropotam.ro)
Deși legislația prevede transformarea amenzilor contravenționale în ore de muncă în folosul comunității, puțini sunt cei care ajung să muncească pentru a-și achita amezile primite pentru diverse contravenții. Și asta pentru că legea nu prevede sancțiuni pentru cei care refuză să presteze ore de muncă stabilite de instanță, ci doar… amendarea acestora. Până în 2003, aceștia puteau fi sancționați cu închisoarea contravenţională.
Procedura înlocuirii amenzilor cu muncă în folosul comunității este prevăzută de două acte normative – Ordonanța 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și Ordonanța 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității.
Să vedem, mai întâi, ce prevede Ordonanța 2/2001.
În primul rând, prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se poate aplica numai contravenienţilor persoane fizice și nu poate depăşi 300 de ore. Astfel, dacă o persoană nu achită amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite a acestuia, organele specializate ale primăriilor pot cere instanței de judecată înlocuirea amenzii cu obligarea contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. La primul termen de judecată, instanţa poate acorda contravenientului, la cerere, un termen de 30 de zile pentru achitarea amenzii. După cele 30 de zile, instanța dispune înlocuirea amenzii cu prestarea de ore de muncă în folosul comunităţii. Mai trebuie spus că și o persoană care nu își poate achita o amendă se poate adresa instanței de judecată pentru transformarea acesteia în muncă în folosul comunității. Minorii sub 14 ani nu răspund contravențional, iar în cazul celor care au împlinit 14 ani, minimul și maximul amenzilor se reduc la jumătate. De asemenea, minorii care nu au împlinit 16 ani nu pot fi obligați să muncească în folosul comunității.
Amendă transformată în muncă, iar munca în… amendă
Dacă, teoretic, lucrurile sunt cât se poate de simple, în practică, situația este ceva mai complicată. Și aici intervine Ordonanța 55/2002, care nu prevede nici o sancțiune pentru cei care refuză să muncească pentru a scăpa de amenzi. În mare parte, Ordonanța 55/2002 repetă o parte dintre articolele Ordonanței 2/2001, însă vine și cu câteva lămuriri. Astfel, după emiterea de către instanță a unui mandat de executare a sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității, primarul are obligația să îndeplinească dispozițiile judecătorilor. Primarul va stabili ce muncă va face contravenientul, dar și programul de lucru al acestuia, care nu poate depăși opt ore pe zi. Trebuie spus că este interzisă stabilirea prestării de activități în subteran, în mine, metrou ori în alte locuri cu un grad ridicat de risc sau pericol. Supravegherea executării sancțiunii se asigură tot de către primar, cu sprijinul unității de poliție. Mai departe, legea spune că persoana amendată trebuie să se prezinte în cel mult trei zile la primarul localității de domiciliu pentru luarea în evidență și executarea sancțiunii.
Dar ce se întâmplă dacă o persoană nu face asta? Mai nimic, potrivit legii. Astfel, dacă o persoană nu se prezintă ca să execute orele de muncă stabilite de instanță, primarul poate sesiza din nou instanța, care poate înlocui orele de muncă cu o… amendă. În acest fel, o persoană care nu are bunuri pe numele său și nici venituri, deci nu poate fi executată, nu poate fi obligată nici să-și achite amenzile și nici să presteze ore de muncă în folosul comunității.
Primarii doljeni se plâng de legea „blândă“
Pe rolul Judecătoriei Craiova au fost înregistrate zeci de cereri din partea primarilor de comune pentru înlocuirea amenzilor cu ore de muncă în folosul comunității. Numai Primăria Brabova figurează cu aproximativ 30 astfel de solicitări formulate, unele fiind în curs de judecată. De exemplu, pe 27 iunie, Judecătoria Craiova a dispus, la cererea Primăriei Brabova, înlocuirea unei amenzi de 500 de lei cu 50 de ore de muncă în folosul comunității. Aceeași instanță, tot la cererea Primăriei Brabova, a transformat o amendă de 2.730 de lei în 200 de ore de muncă. Mai multe astfel de acțiuni au fost formulate la Judecătoria Craiova şi de primăriile din Mischii și Tălpaș.
Dar de ce formulează primăriile astfel de acțiuni? Pentru că sunt obligate să recupereze amenzile care se virează la bugetele locale, iar când nu există posibilitatea executării silite a unui contravenient, acestea se adresează instanței de judecată pentru transformarea amenzilor în muncă în folosul comunității. Altfel, la un control al Curții de Conturi, li se poate imputa că nu au urmărit încasarea amezilor. Întrebați despre situația acestor acțiuni, primarii doljeni au explicat că nu au ce să le facă celor care refuză să muncească în folosul comunității.
„Ar trebui modificată legea astfel încât să existe posibilitatea ca aceste amenzi să fie transformate în ore de închisoare, care pot fi și plătite, nu în ore de muncă. Cu prevederile legii actuale se prezintă la noi o persoană din 20, iar restul ne ia și la mișto, iar în final rămânem cu bugetul încărcat cu amenzi neplătite“, a explicat Gheorghe Popa, primarul din Mischii.
Un alt edil spune că o altă problemă cu care se confruntă este faptul că unele persoane sancționate figurează cu domiciliul în localitate, însă s-au mutat demult, așa că nu pot fi găsite pentru a fi puse la muncă în folosul comunității. „Nu există o metodă de constrângere a persoanelor care ar trebui să presteze muncă în folosul comunității. Problema e că unii au domiciliul în comună, dar sunt plecați cine știe pe unde, iar amenzile le vin tot aici. Nici legea nu este dusă până la capăt, nu ai ce să le faci“, a spus Virgil Pleșea, primarul comunei Brabova.
Închisoarea contravențională
O metodă de constrângere a existat până în 2003, fiind prevăzută tot de Ordonanțele 2/2001 și 55/2002. Astfel, dacă un contravenient nu se prezenta la primar pentru executarea sancţiunii, judecătoria, la sesizarea primarului sau a unităţii de poliţie, putea înlocui orele de muncă în folosul comunității cu închisoarea contravenţională.
Durata sancţiunii închisorii contravenţionale era cuprinsă între una și șase luni și nu putea fi aplicată minorilor care nu au împlinit vârsta de 16 ani. În 2003 a apărut Ordonanţa de Urgenţă nr. 108/2003 pentru desfiinţarea închisorii contravenţionale, care a modificat atât Ordonanța 2/2001, cât și Ordonanța 55/2002.
