Comune în care oamenii trăiesc de 20 de ani din ajutoare sociale

Doljul, alături de Buzău, Galaţi, Teleorman și Vaslui, este unul din județele cu cei mai mulți asistați social. Sunt multe comunele în care cei care au un loc de muncă nu depăşesc câteva zeci, în timp ce aceia care trăiesc din ajutoare sociale sunt câteva sute. Sadova este pe locul întâi în ce priveşte numărul asistaţilor social, cu 517 dosare, adică peste 1.200 de persoane, urmată de Valea Stanciului – 370 de dosare, Moţăţei – 339, Amărăştii de Jos – 287 de dosare. Sunt sate întregi în care nimeni nu munceşte…

Zeci de mii de doljeni nu au un loc de muncă și trăiesc din ajutoare sociale, din banii câştigaţi muncind cu ziua, din alocaţiile copiilor sau alocaţiile de susţinere a familiei. Sunt mulţi cei care se complac în această situaţie, de voie sau de nevoie, oameni care niciodată în viaţa lor nu au muncit o zi. Sunt însă şi oameni care ar vrea să muncească, dar nu au unde. Mulţi doljeni au plecat unde au văzut cu ochii, rămânând în urma lor cătune sau sate pustii. De la bordeie la palate, întâlneşti o lume a contradicţiilor, a luptei pentru supravieţuire. „Localităţile cu cei mai mulţi asistaţi social sunt, de regulă, în zonele unde numărul populaţiei defavorizate este mare. Comunele cu cei mai mulţi asistaţi sociali sunt: Amărăştii de Jos – 287 de dosare, Sadova – 517, Lipovu – 276, Cerăt – 334, Valea Stanciului – 374, Moţăţei – 339, Desa – 258, Mârşani – 269. Avem 15.000 de dosare pentru ajutor social în Dolj și alte 10.000 de dosare pentru alocaţia de sprijin familial. Pe lângă acestea, mai sunt 20.000 de dosare pentru ajutoarele pentru încălzirea locuinţelor cu lemne, alţi 15.000 de doljeni au solicitat subvenţii pentru încălzirea prin termo, 2.500 de dosare pentru încălzirea cu gaze și 900 de dosare pentru plasament familial“, a povestit Marius Simcelescu, directorul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Dolj. Cei care au mai lucrat pentru perioade scurte de timp cu forme legale au primit şomaj şi au rămas astfel înregistraţi în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj ca fiind persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Conform datelor statistice de la sfârşitul lunii mai 2016, la nivelul judeţului Dolj, situația șomerilor înregistrați pe localități, în mediul urban, se prezintă astfel: Craiova – 2.384 de persoane; Băilești – 697; Filiași – 415; Calafat – 286; Segarcea – 222; Bechet – 135; Dăbuleni – 134. „În mediul rural, localitățile cu cel mai mare număr de şomeri înregistraţi sunt: Sadova (844 de persoane), Cetate (656), Moţăţei (591), Valea Stanciului (584), Celaru (549), Amărăștii de Jos (546)“, a precizat Alina Ghercioiu, purtător de cuvânt la AJOFM Dolj.

În Ocolna muncesc doar cinci oameni: „Profesorul de limba romani, mediatorul şcolar, poştaşul, băiatul cântăreţ la biserică şi referentul“

Până la Amărăştii de Jos, comună situată la aproximativ 60 km de Craiova, rar vezi ţipenie de om pe stradă. Poate doar în dreptul magazinelor şi al bufeturilor. În rest, satele sunt pustii. În faţa primăriei din Amărăştii de Jos, grupuri de oameni cu mături şi lopeţi atrag inevitabil atenţia trecătorilor. Sunt mulţi, gălăgioşi, nemulţumiţi pentru că sunt puşi la muncă. Sunt cei cu Legea 416, beneficiari ai venitului minim garantat. În comună sunt 294 de dosare, adică peste 1.000 de persoane care trăiesc doar din ajutoare sociale. Numărul acestora însă variază de la o lună la alta. Doar o parte din ei mai muncesc la bostan, iar alţii cu ziua, pe unde găsesc. În satul Ocolna trăiesc 1.500 de oameni. Din aceștia, doar cinci lucrează. „Profesorul de limba romani, mediatorul şcolar, poştaşul, băiatul cântăreţ la biserică şi referentul, atât! Alte zeci de persoane sunt plecate peste hotare. Muncesc în agricultură, sezonieri. Nu ştim niciodată, cu exactitate, numărul celor plecaţi pentru că nu ne informează nici măcar când îşi lasă acasă copiii în grija rudelor. Revin în sat însă, de fiecare dată, după ce li se încheie contractele. Nici peste hotare nu aleargă câinii cu covrigi în coadă, nu de puţine ori au povestit că nu au reuşit să câştige bani nici să-şi amortizeze cheltuielile cu drumul. Sunt alţii care s-au întors după mulţi ani în comună, la ei s-a văzut o schimbare. Şi-au construit case. Deşi natalitatea a început să crească, nivelul de trai în localitate e la fel de scăzut. Cei din Ocolna nu au nici o bucăţică de pământ. Nici măcar pământul de sub casă nu e al lor. Aici s-a dezvoltat deja o comunitate. Dacă nu ar avea ajutor social, nu ar avea nimic. Nici asigurare medicală, nici pensie, nu au cu ce-şi trimite copilul la şcoală, nu au cu ce-şi plăti curentul, nici minimul de subzistenţă nu ar putea să şi-l asigure. Sunt oameni care din alocaţiile copiilor îşi plătesc factura la lumină şi butelia“, a povestit Jana Neguş, asistent comunitar la Primăria Amărăştii de Jos. Pe lângă aceste sute de oameni care trăiesc din ajutoare sociale, alte zeci au dizabilităţi și trăiesc din indemnizaţii. 50 de persoane primesc bani pentru că sunt însoţitori ai persoanelor cu handicap grav. Sunt şi beneficiari ai ajutoarelor sociale care se împrumută de bani şi ia pământ în arendă. Cultivă lubeniţă ca să poată să trăiască. Ca venituri sigure, au alocaţiile copiilor. „Până la doi ani, primesc 200 de lei, sumă importantă pentru aceşti oameni. Sunt însă cazuri, nu puţine, când nu-şi pot permite să cumpere copilului mâncarea necesară pentru diversificare. Din acest motiv, mulţi dintre micuţi nu se dezvoltă normal, sunt bolnavi. Fiind o comunitate mare de romi, avem multe mame minore. Fiind minore, nu pot să primească bani, trebuie să meargă la notar sau la judecătorie să obţină hotărâre să ridice banii. Multe renunţă aflând cât trebuie să umble pentru întocmirea acestor dosare, altele nu au acte şi nu ştiu unde trebuie să meargă să depună documentele“, a adăugat Jana Neguş.

„În Ocolna, în 2015, s-au născut 64 de copii, iar în restul comunei, la peste 5.000 de locuitori, 17“

Costel Stoican este unul din cei cinci bărbaţi din Ocolna care are un loc de muncă. Este expert pe problemele romilor, el le ştie cel mai bine păsurile, el îi convinge să vină la muncă. Cei care nu se prezintă să presteze orele de muncă rămân fără ajutor social. „Nu e uşor să-i aduci la muncă. Sunt 12 kilometri între Ocolna şi centrul comunei Amărăştii de Jos. Vin până la urmă, că n-au ce face. Nu e familie care să aibă mai puţin de trei copii. Gândesc că dacă fac copii vor avea o sursă de trai! Sunt mulţi care au şi opt, zece. Aşa e obiceiul la romi. În Ocolna, de exemplu, în 2015, s-au născut 64 de copii, iar în restul comunei, unde sunt peste 5.000 de locuitori, 17. Înainte de 1989, 70% din populaţie avea un loc de muncă. Eu am lucrat pe tractor, apoi am mers la seral, am luat bacalaureatul. După 89 însă, s-au desfiinţat CAP-urile, staţiunile experimentale. Mai câştigă o brumă de bani cei care găsesc de muncă cu ziua. În rest, chiar dacă ar vrea să muncească, nu au unde. Vrem să demarăm un proiect în comună, să creăm locuri de muncă. Există un teren care aparţine domeniilor statului pe care vrem să dezvoltăm o fermă, să dăm posibilitatea celor care vor să muncească să se angajeze. Ne mai confruntăm cu o problemă, lipsa certificatelor de naştere la copii. Am avut cazuri când am reuşit să le facem certificate la 19 ani“, a spus expertul pe problemele romilor.

„E greu la muncă“

„Dacă nu stai după ei, nu muncesc. Se aşază la umbră şi stau… Erau boscheţi aici cât gardul, în câteva zile însă au reuşit să rupă buruienile din şanţuri, să le cureţe pentru când plouă“, spune Ioan Tudoran, viceprimarul comunei Amărăştii de Jos. Câteva ore pe zi stă lângă asistaţii social, care sunt obligaţi să facă curat prin comună. Mariana Stan are 50 de ani. Nu-şi mai aminteşte cu exactitate de câţi ani beneficiază de ajutor social. Sunt aproape 20. „Nu am muncit niciodată. Unde să muncesc? Suntem săraci. Avem câte cinci copii, alţii au zece. Am şase copii, unul mi-a murit. Munceşte fiecare pe unde găseşte, însă nu întotdeauna. Măcar primesc ajutorul ăsta de 300 de lei pe lună şi pot să cumpăr un sac-doi de făină, iar pe timpul verii legume“, spune femeia. În aceeaşi situaţie este şi Mărgărita Sandu. „Trăiesc din ajutor social de la început, din primul an când au început să-l dea… Pe timpuri era mai bine. Soţul lucra la vie, la staţiune. De când au închis-o, s-a ales praful. Am cinci copii, 15 nepoţi, suntem amărâţi. Nu mai voiam să votez pe nimeni, nici pentru aici, nici pentru parlament, că ei nu se gândesc la cei săraci, le pasă doar de ei. Iarba aici a fost cât copacii, a trebuit să vin eu, femeie, să smulg buruienile. Sunt femeie bătrână, născută în 1961, cât să mai muncesc şi eu pentru ajutorul ăsta social? E greu la muncă, dar n-am ce face! Fără banii ăştia murim în casă de foame! Ce să fac mai repede din ei, să iau mâncare, medicamente, butelie, să dau copiilor şi nepoţilor că sunt amărâţi şi ei?!“, explică Mariana.

Sadova, localitatea cu cei mai mulţi asistaţi social

Numărul locuitorilor din Sadova nu-l ştie nimeni cu exactitate. Neoficial se vorbeşte de peste 8.000 de suflete. Toţi ştiu însă că localitatea este prima în ce priveşte numărul asistaţilor social. „Suntem a doua comună ca mărime în judeţ, dar obiective economice unde să muncească oamenii nu sunt. În plus, Admnistraţia Domeniilor Statului a arendat o suprafaţă de 2.500 de hectare pe care nu se lucrează nimic. Înainte, acolo era principala unitate care absorbea forţa de muncă. Erau plantaţii de piersici, de pruni, podgorie, unde oamenii desfăşurau activitate şi câştigau un ban. De aproximativ zece ani a fost închisă. Avem peste 500 de dosare de ajutor social, din care trăiesc peste 1.200 de persoane. Sunt şi oameni care n-au înţeles că pentru a primi ajutor social trebuie să muncească un anumit număr de ore. Noi, românii, suntem şmecheri, sunt cazuri în care unul trimite pe mama, pe tata la muncă, în timp ce el e plecat pe nu ştiu unde. Peste 2.500 de locuitori au plecat peste hotare să câştige un ban. Agricultura este activitatea de bază, industrie nu există. În urmă cu doi ani, am reuşit să înfiinţăm două structuri de economie socială pentru elemente prefabricate din beton şi o frizerie, coafură, manichiură. Dar câte persoane să absoarbă şi aceste două entităţi? Foarte puţine, zece. Din agricultură şi din ajutorul social trăiesc oamenii din Sadova. Sunt însă şi persoane care nu vor să muncească. Avem fermieri mari care solicită forţă de muncă sezonieră, dar mulţi preferă să stea, să trăiască din ajutorul social. Sunt persoane care de 20 de ani trăiesc din aceste ajutoare. Nu avem mai mult de 200-250 de oameni care muncesc cu carte de muncă, mai merg la firmele care au contract cu Romsilva, la plantat puieţi“, a povestit Eugen Safta, primarul comunei Sadova.

„Străinătatea nu-i schimbă. În zece zile cât stau acasă, cheltuiesc banii“

În cartierul Gheţa din Sadova nu munceşte nimeni. Populaţia este în totalitate de etnie romă. Comparativ cu restul localităţii, aici parcă ești într-o altă lume, a palatelor şi vilelor impozante. Sunt 2.500 de oameni care locuiesc aici, din care aproape 1.800 sunt plecaţi. În acest cartier, potrivit reprezentanţilor primăriei, nu sunt mai mult de 50-60 de dosare de ajutor social. Au rămas acasă doar bătrânii, care locuiesc în cocioba de la stradă, iar în spatele acesteia tronează palate cu obloane la geamuri, bătute în cuie, vile din cărămidă construite parţial, cu porţi şi terase din inox sau beton. „Mulţi dintre bătrânii care trăiesc din ajutor social spun că sunt certaţi cu copiii lor, care sunt plecaţi peste hotare, şi că fără ajutor ar muri în casă de foame. Ei figurează că nu au venituri, nu au pământ, iar palatele sunt pe numele copiilor“, povestesc asistenţii sociali din cadrul primăriei. Romii din această comunitate au ajuns peste tot în lume, însă cei mai mulţi sunt în Italia, Germania, Irlanda, Marea Britanie. „Din păcate, când revin acasă au aceeaşi mentalitate. Străinătatea nu-i schimbă. În zece zile cât stau acasă, cheltuiesc banii în loc să-şi termine de construit casele. Le lasă să se distrugă, sunt case lăsate aşa de ani buni, unele au doar primul nivel, altele sunt fără geamuri, netencuite“, adaugă primarul Safta.

Costache Gheorghe locuieşte în acest cartier. A fost printre primii care a plecat peste hotare şi care şi-a construit o casă opulentă. Nu a avut niciodată un loc de muncă şi nu-i este ruşine să recunoască acest lucru. „Pe timpuri, tot cartierul ăsta era de cărămidari, nimeni nu avea serviciu. Eram liberi şi repetenţi, făceam cărămidă. Câştigam mai bine pe timpul lui Ceauşescu decât acum, cu sărăcia asta care domneşte în ţară. Am copiii plecaţi de zece ani în străinătate, fetele în Italia, băiatul în Germania. Nu ştiu dacă se mai întorc. Am fost şi eu plecat, dar m-am întors, nu am putut sta departe, trebuia să îi cresc. Şi atunci mi-a fost bine, dar şi acum când trăiesc din ce-mi trimit copiii. E trist însă să vezi cum totul e lăsat în paragină în jur, să vezi curţi şi case pustii. Sunt locuinţe în care ţi-e milă să calci pe jos de ce lux este în ele. Păcat, însă. Toţi aceşti oameni nu cred că se vor mai întoarce vreodată. De ce s-ar întoarce, până la urmă? Din ce să trăiască în ţară? Unde să muncească? Cum să trăiască din ajutor social?“, a spus Costache Gheorghe.

În toată comuna Sadova funcţionează aproximativ 40 de magazine şi cel puţin tot atâtea localuri. La ora 11.00, mesele din faţa magazinelor sunt pline. Oamenii stau cu sticla de bere în faţă, cu cafeaua. „Trăim din ajutor social. E greu… Suntem foarte supăraţi, vor să ne trimită la cursuri. Ce cursuri să facem dacă avem opt clase? Unde mă mai duc eu la 52 de ani să fac cursuri, unde să mă angajez? Ne-am dat seama ce vor să facă, să ne trimită cursuri de calificare în agricultură ca să pierdem banii!“, au povestit câţiva localnici.

„Pensia bătrânilor e de bază“

Şi în Valea Stanciului domnește sărăcia. Din cei 5.633 de locuitori, peste 1.000 trăiesc din ajutoare sociale, mai precis 370 de dosare.

Nu este mult, susţine viceprimarul Petre Chiriac. „Dacă ne gândim că în toată comuna nu cred că avem 75 de persoane încadrate cu carte de muncă, stăm bine la numărul de dosare de ajutor social. O parte din locuitori migrează în partea cealaltă, în Spania, Cehia. Nu sunt însă foarte mulţi care aleg drumul străinătăţii pentru că au bătrâni acasă, care de bine de rău au o pensie din care trăiesc toţi. Până şi în agricultură locurile de muncă sunt limitate. Au noroc cei care au ceva pământ şi animale. Nici dacă ar vrea să plece la 50 de kilometri de comună, nu ar avea unde să muncească. Sunt puţini tineri care rămân în comună. Pensia bătrânilor e de bază“, a spus viceprimarul.

Localităţi cu şomeri puţini

Localitățile din mediul rural cu cel mai mic număr de şomeri înregistraţi (sub 50 persoane) sunt: Cârcea (21 de persoane), Almăj (32), Vârvoru de Jos (37), Mischii (38), Robănești (38), Gogoșu (38), Apele Vii (39), Ghidici (40), Ișalnița (40), Tălpaș (43).


Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

1 octombrie 2016

Un avion s-a prăbuşit în Columbia

Autorităţile columbiene au anunţat că patru persoane şi-au pierdut viaţa, după ce un avion de mici dimensiuni s-a prăbuşit vineri noaptea în apropiere de localitatea San Antonio Prado, care este situată în nord-vestul ţării latino-americane. De ...
1 octombrie 2016

Pe 20 octombrie, Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dolj organizează în data de 20 octombrie 2016 Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi. Acţiunea se va desfăşura începând cu ora 09.00 la Casa de Cultură a Studenţilor din Craiova. Obiectivul ...

Sumarul ediției de marţi, 12 iulie 2016

Actualitate

» UNPR fuzionează prin absorbţie cu PMP
» Universul culorilor a doua artiste gemene
» Lucrările la Centura de Sud, în stand-by
» Bolile din stranduri
» Obstacole pentru biciclişti pe strada Râului
» Un singur elev de 10 si niciun liceu cu promovabilitate 100%
» Deces în condiții suspecte la SJU Craiova
» Curtea Constituţională va avea de miercuri trei noi judecători şi un nou preşedinte
» Cod Roşu de caniculă în Croaţia
» Pompierii mehedinţeni au intervenit la nouă incendii şi un accident rutier în câteva ore
» Informații pentru persoanele care călătoresc sau care locuiesc în regiuni cu transmitere activă a virusului Zika
» BAC 2016: Site-ul Ministerului Educaţiei a picat cu puţin timp înainte de afişarea rezultatelor
» Primul român infectat cu virusul Zika este o tânără de 26 de ani
» Arhiepiscopul Tomisului Teodosie, audiat la DNA
» Ghidul solicitantului pentru prioritatea de investiţie 2.1.A-Microîntreprinderi
» Lucrări pe A1 Bucureşti – Piteşti
» Cel puţin nouă morţi şi 32 de răniţi, într-un atentat cu maşină-capcană la nord de Bagdad
» Sfaturi preventive pentru biciclişti şi motociclişti
» Arderile necontrolate de miriști în continuă creștere în Olt
» Craiova: Restricţii de circulaţie cu prilejul spectacolelor „Carmen Rock Version 2016”
» Sporuri şi stimulente financiare, atacate de guvern la Curtea Constituţională
» Legea care obligă hipermarketurile să comercializeze 51% produse româneşti, promulgată

Dolj

» Mamă și copil, loviți pe trecerea de pietoni
» Urmărit de autorităţile italiene prins de poliţiştii doljeni
» Dolj: 64,35% – rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat
» Craiova: Accident mortal de muncă pe Stadionul “Ion Oblemeno”
» Bacalaureat 2016: O singură medie de 10 în judeţul Dolj
» Dolj: Botoşăneni cercetaţi pentru înşelăciune
» Inspector de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova, după gratii
» Dolj: 11 incendii în 24 de ore
» Dolj: Rezultatele la examenul de bacalaureat se afișează la ora 13.00
» Dolj: Victime ale neacordării de prioritate
» AIESEC Craiova și cei 25 de studenți internaționali
» Bordurile de granit din Craiova, lăsate în voia sorții?
» Întreruperi energie electrică de mâine

Gorj

» Gorj: Patru medii de 10 la Bacalaureat
» Gorj: Şefii CEO, audiaţi la Tribunal
» Gorj: Bărbat prins sub un zid prăbuşit
» Condescu a dat în judecată Clubul Pandurii pentru suma de 800.000 de euro

Olt

» Arderile necontrolate de miriști în continuă creștere în Olt

Mehedinţi

» Persoanele vârstnice în atenţia autorităţilor mehedinţene

Vâlcea

» Râmnicu Vâlcea: Wi-Fi gratuit şi webcam la Ştrandul Ostroveni
» Audienţe în fiecare săptămână la Primăria Râmnicului

Sport

» Tenis: Monica Niculescu s-a calificat în optimile de finală la BRD Bucharest Open
» Fotbal / Derbiul Olteniei se joacă în prima etapă a Ligii I
» Tenis: Andreea Mitu și Raluca Olaru vor participa la Jocurile Olimpice în proba de dublu
» Handbal (f): Echipa SCM Craiova s-a reunit sub comanda lui Bogdan Burcea
» Drăghia și Rambe, noutățile CSU (galerie foto)

Educatie

» S-au afişat rezultatele de la Bacalaureat pe site-ul edu.ro

Opinii

» Girafa cu gâtul lung și picioare scurte a Olguței Vasilescu

Top