În Craiova, în preajma anilor 1935-1936, se înființa pentru nevoile cetățenilor, prin străduinţa primarului acelor vremuri, ștrandul de la Jiu. S-au avut în vedere până la momentul inaugurării tot felul de măsuri. Președintele Comisiei Interimare din cadrul primăriei este informat pe 3 iulie 1935 că „La plaja proectată a se amenaja pe malul Jiului între punctul Zahana și podul Bucovăț urmează a se așeza gheretele necesare pentru desbrăcat și păstratul hainelor. Am onoarea a depune alăturat un deviz pentru 8 pavilioane de câte 12 cabine, în felul celor de la Znagov. Construcțiile vor fi transportabile așezate pe tălpi de stejar restul de brad dat cu carbolineum, învelitoarea e prevăzută cu carton gudronat, ușile cu balamale de oțel presat de bună calitate, încuietorile vor fi tot de oțel pentru lacăt în exterior și zăvoare în interior. În interior se prevede a bancă simplă. Valoarea unui pavilion de 12 cabine conform devizului e de lei 12.000, deci a 8 pavilioane, lei 96.000“. A doua zi ofertele sunt lansate, după cum reiese dintr-un alt document aflat la Arhivele Naționale, Serviciul Județean Dolj. „Conformându-mă ordinului Dvoastră Nr. 12892/935, prin care se aprobă executarea a 8 pavilioane a câte 12 cabine, am invitat mai mulți maistori, capabili a executa urgent lucrarea. Am primit 3 oferte și anume: oferta Baum, care se angajează a executa lucrarea cu 3 la sută peste prețul devizului; oferta Muller, în prețul devizului; oferta Torwachter, cu 2 la sută sub deviz. Oferta Torwachter fiind cea mai avantajoasă sunt de părere a i se încredința lucrarea, mai ales că prezintă și garanția unei prompte executări a lucrării până la 1 August“. Din documentele aflate în Arhivele Naționale, Serviciul Județean Dolj, mai aflăm că locul rezervat iubitorilor de distracții era împrejmuit. Într-un act datat 17 septembrie 1935 și care poartă semnătura președintelui Comisiei Interimare se menționează: „Vă facem cunoscut că am aprobat oferta d-lui Ladislau Urban de a executa gardul la ștrandul dela Jiu, pe o lungime de 1000 m.l. din bârne spintecate în 2 și 4, cioplite și așezate la 2 m distanță și a așeza 8 rânduri de sârmă ghimpată“, scrie președintele Comisiei Interimare. Imaginea ștradului de la Jiu, de odinioară se conturează cu fiecare document răsfoit. Dintr-un deviz pentru executare, aflăm că urmau să se ridice la acea vreme pe malul apei case destinate administrației, dar și un bufet, cu „zidărie de cărămidă la soclu și pivniț“. Lucru care se și întâmplă, căci într-un proces-verbal din 15 noiembrie se notează: „Subsemnații, membrii în comisiunea de recepție și Ing. Arh O. Hesselmann-Carada, șeful serviciului tehnic municipal, întrunindu-se în comisie, am constat că D-l Andrei Torwachter a executat scări și parapetul scării la casa bufetului de la strandul Jiu“. Ștrandul era păzit, după cum reiese dintr-un alt document, datat 22 octombrie 1935, prin care se solicita așezarea unor sobe de teracotă, dar și a unor sobe cu plite „pentru a servi de gătit personalului de pază în timpul iernii“.
Condiții de înaltă calitate
Inaugurarea a fost o mare serbare populară, la care au participat în jur de 15.000 de persoane. Ştrandul avea amenajări moderne, pe lângă cabine de schimb, căci „desbrăcatul pe malul Jiului este interzis“, bufet, instalaţii pentru sport gen bară fixă sau inele. Informațiile ne sunt confirmate de înscrisurile de pe copia unei facturi pentru lucrări executate la Ștrandul Jiu de către „Acuratețea“ din strada Cogălniceanu, nr. 21, care realiza firme, rame, tapete, zugrăveli, vopsitorie. Aflăm din document că firma executase lucrări precum: „Cartoane scrise: desbrăcatul pe malul Jiului este interzis; masă pingpong cu suportul său vopsită; table mari de vopsit pentru Baskietbal; paralele, vopsit picioarele; susținător de trapez cu inele și frânghie, vopsit lemnărie; trapez fix pentru exersici gimnastice, vopsit; tăblițe cu inscripția «Dame, bărbați» pentru pavilioane»; nouă bucăți cartoane scrise: Păstrați biletele de cabine, pentru control“.
Ambientul muzical era important a fi asigurat, așa că sunt achiziționate pâlnii de rezonanță. „La referatul Dvs. No. 5856/936 vă facem cunoscut că am aprobat să se angajeze la art. 191 din bugetul Municipiului pe a.c. suma de lei 1300, ce reprezintă costul unei pâlnii de rezonanță furnizată de către firma «Radio Record» din localitate, pentru ștrandul municipal dela Jiu“. Sunt achiziționate în același scop și trei megafoane. „Avem onoarea a vă înainta alăturat factura în valoare de lei 480, împreună cu procesul-verbal de recepțiune nr. 30 pe numele D.I. Cucu din localitate, care reprezintă costul a trei bucăți megafoane de tablă furnizate acestui Municipiu pentru trebuințe la strandul Jiu“, se notează într-un document datat 16 decembrie 1936.
Ștrandul de la Jiu era legat de oraş prin bulevardul care se numea odinioară Crângul sau Parcul „Brăiloiu“, după numele prefectului din acea perioadă, care era în prelungirea bulevardului Anastasie Stolojan. Prin anii ’40, ştrandul a fost distrus de o revărsare a Jiului. A fost refăcut în 1964, când s-a realizat un bazin betonat de 17.000 mp, care în timp a fost abandonat.
