17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljDespre profesia de învățător după 41 de ani la catedră

Despre profesia de învățător după 41 de ani la catedră

Florin Dinu, învățătorul cu 41 de ani de experiență la catedră, predă la Școala gimnazială „Nicolae Romanescu“ din Craiova
Florin Dinu, învățătorul cu 41 de ani de experiență la catedră, predă la Școala gimnazială „Nicolae Romanescu“ din Craiova

În 41 de ani, a învățat peste 230 de copii să mânuiască stiloul pe caietul special până ce scrisul a devenit ușor. Și-a început activitatea într-o școală din mediul rural, iar în prezent predă la Școala Gimnazială „Nicolae Romanescu“. Florin Dinu este un învățător format de Liceul Pedagogic din Craiova în anii ’70 și care ne-a dezvăluit care au fost bucuriile, dar și dificultățile actuale la catedră pentru dascălul care formează copilului de azi primele abilități.

GdS: Când ați intrat în sistemul de învățământ vi se spunea învățător, azi sunteți profesor pentru învățământ primar. Domnule Florin Dinu, ce v-a determinat să alegeți cariera de dascăl?
F.D.: Ținând cont de sfaturile părinților și ale învățătoarei pe care am avut-o, mi-am ales această profesie și nu am crezut că va fi așa de frumos. Mi-am început activitatea la Coșoveni, unde am predat 14 ani, după care m-am transferat la Școala „Nicolae Romanescu“. De 41 de ani am pus stiloul în mână la peste 230 de copiii.

GdS: V-ați început cariera didactică în urmă cu 41 de ani. Care au fost schimbările principale în acest domeniu?
F.D.: Învățământul românesc a cunoscut schimbări foarte mari din 1975 până acum. Conținuturile programelor școlare în ultimul timp au coborât. Dacă fracțiile se făceau la clasa a IV-a, anul acesta au coborât la clasa a II-a. Textele din cărțile de limba română sunt inspirate din viața actuală și nu mai sunt gustate de copii. Ținând cont de faptul că la Institutul de Științe sau cei care fac manualele nu sunt practicieni și nu sunt racordați la necesitățile actuale ale elevilor, ajungem ca noi, dascălii, să întâmpinăm dificultăți inclusiv la cum sunt structurate informațiile în manual.
Acum, la clasa pregătitoare, matematica este intercalată cu științele. Un capitol se lucrează cu numerație, după care încetează și faci legătura cu mediul înconjurător. Se revine apoi la numerație și este foarte greu ca elevii să dobândească toate cunoștințele necesare. Dacă era materie cunoașterea mediului separat de matematică eu consider că era mult mai bine.

GdS: Ce alte dificultăți mai întâmpinați la clasă?
F.D.: Dificultățile cresc mai ales în ultimii ani. Părinții unor copii nu mai lucrează în țară, familia nu mai este cu ei și de aici încep problemele. Cei mici nu mai au modele în viață. Exemplele le iau, de obicei, din showbiz. Interesul pentru studiu scade mai ales când unul dintre părinți își pierde locul de muncă.

GDS: În educația școlară apare și conflictul între generații?
F.D: Da, există conflictul între generații. Cei în vârstă nu s-au racordat la cerințele actuale. Un conflict actual este faptul că de multe ori cadrul didactic nu acceptă ca elevul să aibă telefonul în buzunar. Alt conflict este pe tema vestimentației. Cadrele didactice înclină spre uniformă sau pentru o ținută adecvată. De exemplu, fetițele au început să renunțe la ghiozdan și să vină cu tot felul de poșete de la clasele primare. La început de săptămână ne întâlnim cu fetele cu ojă aplicată pe unghii și cu fard în obraz și le oblig să renunțe la ele.

GdS: Este greu să-i sfătuiți sau să îi convingeți pe părinți anumite aspecte esențiale pentru formarea copiilor?
F.D.: Sfaturile sunt ușor de dat, dar este greu să convingem părinții pe anumite teme. O parte din ei consideră că sunt dascăli demodați cei care le cer elevilor să rețină anumite elemente dintr-un text de lectură sau să copieze cerințele unei probleme. Aceste cerințe îi formează elevului abilitățile de rezumare, îi dezvoltă puterea de concentrare, de ordonare.

GdS: În prezent foarte mulți elevi pleacă de la învățământul primar fără să știe să scrie corect în limba română. Deprind mai greu aceste abilități?
F.D: Abilitățile acestea sunt facilitate și de preocuparea familiei de a-l pune pe copil de la vârste foarte mici să coloreze. Sunt copii care au venit de la grădiniță cu mușchiul mâinii format și cu abilități de scris și de colorat, și alți copii care refuză chiar și la clasa I creionul și preferă să se joace cu obiecte pe care și le aduc de acasă. Explicația acestui gest ar fi că nu a existat comunicare suficientă cu familia astfel încât să-l determine pe cel mic să își dorească să învețe să scrie lizibil.

Probleme de sănătate apar de la vârste fragede

GdS: Ați menționat anterior că în procesul de modelare a unui copil este important rolul familiei. Ce alte probleme apar la copiii care totuși nu au familia aproape din motive economice?
F.D.: Faptul că unul sau ambii părinți sunt plecați se reflectă în dezvoltarea copilului. Bunicii nu pot să-i ofere afecțiunea necesară și nici sprijin, mai ales la clasele a III-a și a IV-a pentru dobândirea unor cunoștințe noi sau rezolvarea unor probleme. Copiii sunt legați de părinți și atracția este mai mare față de părinte decât față de bunic. Sunt și alte greșeli pe care le fac bunicii. De exemplu, îi supraalimentează pe cei mici, îi forțează să mănânce. Din ce în ce mai mulți copii devin supraponderali. Dacă la seria trecută aveam trei – patru copii cu probleme de greutate, acum sunt șapte – opt care au și 48 de kilograme în clasa I. De obicei, acei copii au la dispoziție bani și nu cumpără ce le indică bunicii, ci ce vor ei, adică chipsuri, sucuri acidulate. Dacă am încercat să le atrag atenția celor care îi au în grijă mi-au replicat că „cel mic va slăbi mai târziu, lăsați-l așa cum este!“. În plus, bunicii nu îi duc la activități extrașcolare, organizate de alte instituții, cum ar fi Palatul Copiilor, la cursuri de dans, de pictură, de muzică.

GdS: Problemele de greutate apar de la vârste mici. Mai sunt și alte probleme de acest gen?
F.D.: Da. De exemplu, problemele de vedere pe care le-am pus pe seama calculatorului, a televizorului, dar și a telefonului mobil, care îi solicită mai mult. Dacă în urmă cu șapte – opt ani erau doi-trei copii care purtau ochelari, acum sunt șapte și chiar zece copii într-o clasă.

GdS: Revenind la activitatea didactică, ați simțit că mai sunt și alte capitole la care școala este deficitară, mai ales în formarea copiilor din clasele primare?
F.D.: Ar fi necesar să se învețe în școli într-un singur schimb și învățătorul să poată să stea până la ora 13.00 – 14.00 cu copiii. Dacă programul se termină la ora 12.00 și sunt copii care au nevoie de lămuriri suplimentare sau alții care au capacități deosebite să mai rămână pentru a le da de lucru pentru nivelul lor. Spațiul clasei ar fi folosit și pentru pregătirea materialelor necesare pentru ziua următoare. Una este să faci o planșă acasă și alta este să stai în clasă și să vezi peretele, spațiul necesar, ce ar prinde bine în locul respectiv. Tot pentru dezvoltarea școlarilor ar fi nevoie de dotarea corespunzătoare a sălilor de sport. Acum orele de educație fizică se fac cu profesori de specialitate, dar nu există dotările necesare pentru dezvoltarea motrică.

GdS: Mai sunt tinerii absolvenți de studii pedagogice atrași de sistemul de învățământ?
F.D.: În legătură cu cei tineri, vă spun că au fost situații în care am avut reproșuri. Obișnuiam să le insuflu copiilor ideea că meseria de dascăl este deosebită. Câțiva dintre ei au îmbrățișat această profesie. După doi – trei ani ne-am întâlnit în ședințele de transfer pentru că nu aveau postul stabil și au ajuns să-mi reproșeze: „Dumneavoastră m-ați pus să mă fac învățătoare! Uitați ce salariu am! În ultimii ani nu mai este o atracție învățământul, plus că selecția în școlile de specialitate nu mai este ca înainte.

GdS: Se observă o scădere a calității în actul de predare?
F.D: Din inspecțiile de la clasă am constatat că pentru anii de început ai absolvenților sunt lacune pe partea științifică. Au apărut evoluții pe parcurs, când au ajuns să susțină examenele de grad. Am ajuns astfel la concluzia că pregătirea lor în școlile respective nu a fost suficientă.

GdS: Au cerințe speciale părinții atunci când își înscriu copiii la școală?
F.D: Cer rezultatele dascălilor. De obicei iau informații de la profesorii de gimnaziu sau de la absolvenți.

GdS: În ultimul timp, părinții pun accent și pe rezultatele elevilor la concursurile și olimpiadele școlare din clasele primare. Cât de benefice sunt aceste competiții pentru copii?
F.D: Personal aș desființa aceste concursuri. Dacă ar vrea să facă ceva pentru elevi, s-ar derula niște cursuri, nu concursuri, pentru dezvoltarea unor abilități. Mie îmi place muzica, aș lua copii talentați și aș merge pe acest domeniu, alt coleg pe partea de arte, modelaj, pictură. Aceste concursuri s-au transformat într-un business și nu au prea multă eficiență, mai ales în ultima perioadă. Au efecte negative pentru că elevii sunt stresați, afectați emoțional. Înainte de concurs, copiii trebuie testați, selectați, iar cei care nu trec de acel prag sunt foarte afectați și mai târziu toate astea își pot spune cuvântul. Sau sunt situații în care au înregistrat un eșec, care înseamnă presiune. Unii colegi le spun că au reprezentat școala și nu au făcut performanță. Părinții îi presează și ei. Consider că aceste concursuri nu au ce căuta la vârste fragede.

GdS: Ce ar trebui făcut astfel încât să avem copii dezvoltați corespunzător și să nu fie tentați să copieze comportamente?
F.D: Deocamdată, sistemul de învățământ nu poate răspunde la aceste doleanțe. Vor mai trece mulți ani până când vom avea și noi un model educațional de tip finlandez în care copiii să facă școală de la 8.00 la 17.00, timp în care să își facă inclusiv temele pentru a doua zi, să vizioneze un spectacol, să vadă un film, iar în familie să primească doar afecțiune. Școala să fie cea care le oferă educația de bază. Contează mult în dezvoltarea copiilor ce le oferim. De curând, elevii au participat la un spectacol pus în scenă de Opera Română și am observat că în ziua următoare răspunsurile au fost mult mai bune și am aflat că interesul lor la clasă a crescut pentru că în ziua precedentă s-au simțit bine. Nu avem însă un sistem de învățământ care să ne susțină să facem o astfel de formare.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS