14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriDebitorii cu probleme apelează la Legea dării în plată - Băncile le-au distrus viața

Debitorii cu probleme apelează la Legea dării în plată – Băncile le-au distrus viața

Unii craioveni au început să își dea casele în plată băncilor ca să scape de creditul restant sau de executările silite (Foto: Lucian Anghel)
Unii craioveni au început să își dea casele în plată băncilor ca să scape de creditul restant sau de executările silite (Foto: Lucian Anghel)

În Craiova, majoritatea oamenilor care au ales să dea în plată locuințele au credite în franci elvețieni. Cazurile cele mai dramatice, din punct de vedere social, sunt acelea în care persoanele care nu și-au mai putut plăti ratele au fost executate silit de către bănci, li s-au luat casele, dar sunt datornici în continuare pentru diferența de credit. De acum, dacă oamenii apelează la Legea nr. 77, banca e obligată să le șteargă toate datoriile, cu tot cu dobânzi.

Un craiovean a mers la un notar pentru a beneficia de efectele Legii nr. 77/2016 cunoscută și drept Legea dării în plată. Omul contractase un credit în franci elvețieni, la vremea la care băncile încercau pe toate căile să convingă potențialii debitori să se împrumute în moneda exotică. La vremea respectivă, Cornel, să-i spunem, nu s-a gândit ce consecințe va avea acest lucru asupra sa. În câțiva ani de la contractarea creditului pentru cumpărarea unei locuințe, rata craioveanului s-a triplat din cauza creșterii cursului leu-franc elvețian. Cornel a ajuns să nu-și mai poată plăti ratele și să fie executat silit de bancă. Instituția de credit i-a luat locuința, dar a evaluat-o pe aceasta la valoarea actuală de piață, mult mai mică decât valoarea creditului contractat. După ce banca i-a luat casa, craioveanul a rămas în continuare dator băncii cu o sumă tot în franci elvețieni. A rămas și fără casă, și dator băncii în continuare. Banca l-a executat silit, poprindu-i veniturile din salariu. Coșmarul omului a luat sfârșit zilele trecute. El a mers la un notar și a notificat banca. În baza Legii dării în plată, instituția de credit este obligată să îi șteargă datoria craioveanului.
În situația celui căruia noi i-am spus Cornel sunt mulți alți oameni care au suportat ani de-a rândul riscul valutar al monedei exotice. În momentul în care au făcut ei împrumuturile, nici o instituție a statului și nici o bancă nu i-au avertizat pe oameni de pericolul valutei exotice, extrem de volatile.

Consumatorii au început să negocieze cu băncile

Dacă până la apariția Legii dării în plată, consumatorul nu avea nici o pârghie legală pentru a-și renegocia creditul cu banca, în avantajul său, de acum înainte, debitorii au posibilitatea să pună condiții băncilor. Directorul unei bănci craiovene a confirmat pentru GdS că doi dintre cei patru clienți ai băncii care au dorit să dea casele în plată au cerut o renegociere a creditului, astfel încât banca să le diminueze considerabil creditul, iar oamenii să rămână cu casele. „În unul dintre cazuri, persoana împrumutată a venit în audiență și cere reducerea creditului de la 60.000 de franci, de exemplu, la 40.000 de franci elvețieni, la valoarea de piață a locuinței pe care a cumpărat-o prin creditul ipotecar respectiv. El motivează că, dacă banca acceptă scăderea valorii creditului la nivelul valorii locuinței, atunci el ar putea să își plătească ratele în continuare și s-ar angaja să nu mai apeleze la Legea dării în plată. Celălalt solicită scăderea valorii creditului cu 15.000 de franci în schimbul renunțării la legea dării în plată. Am transmis la București solicitările lor, pentru că decizia finală o va lua Centrala băncii“, a explicat bancherul craiovean.

Termenele sunt scurte. Băncile trebuie să reacționeze rapid

GdS a pus cap la cap datele preluate de la câteva bănci, notari și avocați, privind aplicarea Legii nr. 77/2016, ale cărei prevederi se aplică de pe 13 mai. Se observă că majoritatea celor care au dat în plată locuințele, respectiv cei care cer băncii preluarea apartamentelor cu care au garantat creditul, în schimbul ștergerii complete a împrumutului sunt dintre cei care s-au împrumutat în franci elvețieni. De asemenea, mulți dintre craiovenii care au apelat la darea în plată sunt persoane ajunse la executare silită, adică pe exemplul prezentat în debutul articolului, respectiv oameni care au dat deja casa băncii, dar care au rămas datori și „captivi“ în mrejele băncii, cu diferența de credit. Până la finele săptămânii trecute erau înregistrate câte două – trei cereri de dare în plată către fiecare bancă dintre cele care au acordat împrumuturi în moneda elvețiană. Unii notari și bancheri recunoșteau că nu este un aflux de persoane care să dea în plată, ci sunt dintre cei care chiar nu mai pot suporta plata ratelor către bancă și dintre cei executați silit. „Mi se pare că efectul social al Legii dării în plată se vede în astfel de cazuri în care oamenii au fost deja executați silit, iar după ce le-au fost vândute casele de către bănci ei au rămas în continuare datori băncii“, a sus un notar din Craiova.
Există și bănci care le-au propus clienților, pe ultima sută de metri, conversia creditelor din franci elvețieni în euro, cu scăderea semnificativă a ratei lunare de plată, cu condiția ca acel client să se angajeze în scris că renunță la orice formă de a acționa banca în justiție și că nu va aplica prevederile Legii dării în plată.

Cum se procedează

Persoanele care vor să dea casele în plată pot cere acest lucru prin intermediul unui notar, avocat sau executor. În termen de trei zile de la primirea solicitării, aceștia notifică banca, cererile de dare în plată ajung la sediul central al băncii, care trebuie să dea un răspuns în cinci zile. Atenție! Băncile pot contesta în instanță doar dacă acea cerere de dare în plată nu se încadrează în prevederile Legii nr. 77/2016, iar acele prevederi sunt foarte clare și nu fac nici o referire la starea financiară a debitorului care dă casa în plată. „La noi la bancă au fost înregistrate trei cereri de dare în plată, iar pe toate au scris notarii că sunt îndeplinite condițiile Legii dării în plată, în primul rând să fie consumator, să aibă creditul garantat cu acea locuință etc. Toți cei care au apelat la Legea dării în plată au probleme financiare serioase sau au fost executați de bancă. Notificările sunt pentru credite în franci elvețieni“, a spus directorul unei bănci craiovene. El a adăugat că nu au venit recomandări speciale de la BNR pe această lege și nici nu este un flux foarte mare de persoane care să solicite darea în plată.

Băncile pot fi atacate în instanță de debitor

Legea spune că, dacă banca nu vrea să ia în plată un imobil, chiar dacă sunt îndeplinite toate condițiile legale, atunci debitorul poate da banca în judecată, pentru a se stinge datoriile. Conform art. 8 din Legea NR. 77. „(1) În situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor“. Cererea se judecă de către judecătoria în circumscripția căreia domiciliază debitorul.

Când pot fi terenurile date în plată?

Există situații în care băncile pot contesta în instanță notificarea debitorului de a da în plată imobilul cu care a garantat creditul. „În cazul în care i-am acordat credit pentru construcția unei case, iar ipoteca este pe acel teren construibil, dar din diverse motive clientul nu și-a putut ridica o locuință, atunci acel teren intravilan poate fi preluat de bancă prin darea în plată. În schimb, dacă banca i-a acordat un credit de nevoi personale, garantat cu un teren, atunci cererea de dare în plată poate fi atacată în instanță, mai ales dacă terenul este extravilan, deci neconstruibil, iar în astfel de cazuri instanța va decide dacă se poate da sau nu în plată“, a explicat managerul unei bănci.

În ce condiții poate fi dată locuința în plată

Potrivit art. 4 din Legea NR. 77/2016, „(1) Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plata trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:
a) creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială (adică, consumatorii și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor sunt în raporturi juridice – n.r.);
b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 de euro, suma calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit;
c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință;
d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicita aplicarea prezentei legi.
(2) În situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului“.
Băncile au atacat legea la Curtea Constituțională. Rămâne de văzut cum se va rezolva situația.

Nu se știe ce taxe se plătesc la notar

Legea nr. 77 spune că cheltuielile ocazionate de darea în plată sunt în sarcina debitorului. La ora actuală, notarii nu știu exact la ce valoare se calculează impozitul pentru acțiunile privind darea în plată: fie la valoarea împrumutului, fie la valoarea soldului creditului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS