Clinica de Nefrologie a Spitalului Județean Craiova se zbate să reziste într-un sistem plin de găuri negre. Aparatura veche, condițiile de cazare precare și lipsa unor medicamente sunt problemele de care se lovesc pacienții și medicii. În urmă cu 15 ani, a fost prima și ultima dată când clinica a primit aparatură de la Ministerul Sănătății.
Bolile cronice de rinichi afectează peste 1,3 milioane de români. Adresabilitatea către Clinica de Nefrologie de la Spitalul Județean de Urgență Craiova (SJU) a crescut în ultimii ani. În structura acesteia funcționează și Compartimentul de Dializă, înființat în urmă cu 25 de ani de prof. dr. Eugen Moţa, șeful Clinicii de Nefrologie. În Craiova, în prezent, fac dializă peste 400 de bolnavi. Medicii fac tot posibilul pentru a trata bolnavii așa cum trebuie, dar Clinica de Nefrologie are mare nevoie de renovare. A trecut un deceniu de când secția a fost deschisă, dar investiții nu s-au făcut deloc de atunci. „De zece ani, de când a fost înființată clinica, nu au fost făcute renovări. A rămas așa cum am inaugurat-o acum zece ani, când am reușit să fac dotarea și igienizarea clinicii cu ajutorul sponsorizărilor. Actul terapeutic presupune și condiții hoteliere decente. Chiar dacă pacientului îi oferim un act medical execepțional, dacă condițiile de cazare sunt precare, pacientul pleacă. Noi, spre deosebire de țările dezvoltate, nu suntem încă în faza în care să ne preocupe satisfacția pacientului. Discutam cu colegii din America, care spuneau că acolo sunt în faza în care îi preocupă în primul rând satisfacția pacientului, dacă bolnavul nu este mulțumit în totalitate pleacă în altă parte, la alte spitale, la clinicile private“, a spus prof. dr. Eugen Moţa.
„De câte am avea nevoie, nici nu știu dacă le pot enumera…“
Spitalul Județean de Urgență Craiova se află în grija Ministerului Sănătății. Asta mai mult în hârtii însă, pentru că, în realitate, susținerea nu se simte mai deloc. Ultima dată când Clinica de Nefrologie a SJU a primit aparatură de la minister a fost în urmă cu 15 ani. Acum aparatul primit ar trebui casat, dar pentru că nu există altul medicii lucrează cum pot cu el. Întrebat de aparatura de care este nevoie în clinica pe care o conduce, prof. dr. Eugen Moţa oftează. „De câte am avea nevoie, nici nu știu dacă le pot enumera… Este mare nevoie de un ecograf. Nu avem un ecograf al clinicii, acum lucrează pe unul singur trei clinici. Ultima dată când Ministerul Sănătății (MS) ne-a dat bani pentru aparatură a fost în urmă cu 15 ani, am cumpărat un ecograf portabil de triaj pentru ambulatoriu, care ne-a folosit foarte mult. Îl utilizăm și acum, deși ar trebui casat, l-am întreținut și încă lucrăm pe el. În urmă cu 15 ani a fost prima și ultima dată când am primit aparatură de la minister. De atunci au apărut aparate noi, de care noi nu dispunem. Toate clinicile au nevoie, pe lângă îmbunătățirea condițiilor hoteliere, și de aparatură. Este nevoie și de crearea unei rețele informatice în tot spitalul. Clinicile ar trebuie să fie în rețea, online, cu laboratorul și astfel să primim buletinele de analize în format electronic, la fel să fim și cu farmacia, cu Anatomia patologică, cu Imagistica. În acest fel nu am mai sta să plimbăm hârtii și am eficientiza munca“, a explicat șeful Clinicii de Nefrologie.
„Avem nevoie de medicamente, uneori transmitem familiilor acest lucru“
Uneori, pacienții care ajung în clinică sunt nevoiți să cumpere medicamentele de care au nevoie. Șeful clinicii consideră că problemele din spitale trebuie scoase la suprafață și nu ascunse sub preș, numai așa se mai poate schimba ceva. Sunt oameni care, deși au cotizat toată viața la sistemul de sănătate, atunci când ajung în spitale sunt nevoiți să plece cu lista dată de medici și să cumpere medicamentele de care le depinde viața. „Nu putem fi ipocriți să spunem că acum avem tot ce ne trebuie în spital. Astăzi au venit la mine aparținătorii unei tinere grav bolnave, care m-au întrebat dacă mai avem nevoie de medicamente pe care trebuie să le cumpere. Le-am spus că da, avem nevoie de medicamente, uneori transmitem familiilor acest lucru. Este bine că totuși există acea procedură prin care pacienții pot să primească banii cheltuiți în spital. Chiar astăzi (ieri – n.r.) am semnat procedura prin care bolnavii care își cumpără medicamentele pot să recupereze banii“, a explicat prof. dr. Eugen Moţa.
Liste de așteptare pentru pacienții care au nevoie de transplant renal
În România, din cei peste un milion de români cu boală cronică de rinichi, 400 sunt dializați în Craiova, iar în țară sunt 14.000 de bolnavi care fac dializă în celelalte 150 de centre din țară. Cel puțin jumătate din cei 400 de pacienți dializați în Craiova pot să suporte un transplant. La nivel național există însă liste de așteptare pentru pacienții care au nevoie de transplant renal. „Sunt sute de oameni din Oltenia care așteaptă transplantul renal. Toți tinerii care fac dializă ar trebuie să beneficieze de tranplant pentru că ei au prioritate. Chiar zilele trecute s-a făcut transplant unui tânăr de 25 de ani care făcea dializă de câțiva ani și era pe lista de așteptare. În toate țările există liste de așteptare, iar tinerii sunt prioritatea“, a spus șeful Clinicii de Nefrologie.
Boala cronică de rinichi poate fi prevenită prin măsuri simple. Nu există însă la nivel național nici un program național de prevenție pentru această afecțiune. Descoperită la timp, boala scutește pacientul de dureri și reduce costurile din sistemul medical. „Prevenția este esențială. Trebuie, practic, să prevenim cauzele care duc la apariția bolilor cronice de rinichi. Diabetul, de exemplu, reprezintă 50% din toate cauzele bolii de rinichi, iar hipertensiunea reprezintă 27% din cauze. Dacă facem prevenția celor două boli, diabetul și hipertensiunea, în peste două treimi din cazuri prevenim apariția bolilor de rinichi. Prevenția trebuie făcută la grupele de risc, acestea trebuie identificate din populația generală și prevenite. Dacă reușim să facem prevenție, o să avem mai puțini bolnavi care fac dializă, iar costurile vor fi mult mai mici pentru sistem. Oamenii trebuie să știe că fumatul este principalul factor de risc sever pentru boala cronică de rinichi și pentru alte afecțiuni“, a încheiat prof. dr. Eugen Moţa, șeful Clinicii de Nefrologie a SJU.
