Biroul Electoral Județean Dolj și Biroul Dolj al Autorității Electorale Permanente dau liber tuturor primarilor în funcție să ofere pomeni electorale în campanie. Cele două instituții publice au răspuns unei solicitări formulate de jurnaliștii de la GdS, care au întrebat dacă este legal ca primarul Craiovei să ofere alimente unui număr de circa 17.000 de persoane în perioada 3-13 mai, în cadrul programului social al municipalității, și dacă bannerul cu imaginea primarului de pe gardul șantierului de la cartierul chinezesc respectă legislația în domeniu. Răspunsul este uluitor: încălcarea legii nu este informație de interes public, iar dacă vrem să aflăm detalii, să facem o plângere către Biroul Electoral de Circumscripție.
Primarii în funcție au un mare avantaj în fața contracandidaților la alegerile locale din iunie, deoarece pot plăti din bani publici diverse activități care le aduc un beneficiu direct, cum ar fi organizarea de spectacole sau oferirea de ajutoare financiare ori alimentare pe care legea electorală le interzice categoric candidaților. Ascunzându-se în spatele funcției, edilii fentează legea și își fac, de fapt, campanie electorală pe banii primăriei, creându-și un avantaj de cele mai multe ori decisiv în câștigarea unui nou mandat. Până unde pot merge, totuși, primarii cu cheltuirea banilor din bugetul local în acest scop și ce reacție au autoritățile de control? Asta am încercat să aflăm și noi, mai ales că, la Craiova, primăria a împărțit ajutoare constând în alimente unui număr de circa 17.000 de persoane chiar în prima săptămână din campania electorală care a început pe 6 mai. Dacă multiplicăm cele 17.000 de persoane cu cel puțin doi (soț sau soție acasă – n.r.), ca să nu mai vorbim de copii cu drept de vot sau bunici, dacă ne gândim că în 2012 primarul Craiovei a fost votat de mai puțin de 60.000 de oameni și dacă luăm în calcul dezinteresul pentru actuala campanie și votul într-un singur tur, atunci este posibil ca actualului primar să-i fie suficiente pentru un nou mandat numai voturile beneficiarilor de ajutoare alimentar.
În ce constă mălaiul electoral
Începând cu 2014, Consiliul Local (CL) Craiova derulează un program social prin care distribuie pachete alimentare persoanelor cu venituri reduse cu ocazia sărbătorilor de Paște, Sfânta Maria (15 august) și Crăciun (25 decembrie). Beneficiarii sunt persoanele cu handicap, șomerii, persoanele cu pensii sub 500 lei/lună, beneficiarii venitului minim garantat și persoanele fără venituri, cu vârsta peste 60 de ani. Un pachet conține 2 litri de ulei, 2 kg zahăr, 2 kg făină, 1 kg orez și 1 kg mălai. Logica împărțirii acestor alimente spune că ele trebuie acordate înainte de respectiva sărbătoare. Ideea este simplă: dacă ești sărac, înseamnă că nu ai ce pune pe masă de sărbători și atunci primești pachetul cu alimente. Înainte, nu după sărbători! La Craiova, însă, ajutoarele s-au acordat cu mult după Paște, începând cu data de 3 mai până pe 13 mai, adică ele au coincis cu prima săptămână de campanie electorală. Primăria a motivat că licitația pentru stabilirea firmelor câștigătoare a durat mai mult. Dacă tot trecuse Paștele, primăria putea, desigur, să amâne acordarea ajutoarelor după campania electorală pentru a nu isca discuții. Nu a făcut-o. Primarul din comuna Voluntari, de exemplu, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, candidatul PSD la Primăria București, a amânat alocarea ajutoarelor pe care le acordă după campanie pentru a nu fi acuzat de mită electorală.
Autoritățile statului nu văd interesul public
Într-un răspuns trimis la solicitarea GdS, care a dorit să afle dacă este legal ce se întâmplă la Craiova, atât Biroul Electoral Județean (BEJ) Dolj, cât și Biroul Județean al Autorității Electorale Permanente (AEP) au refuzat să răspundă concret, dând de înțeles că nu este nici o problemă. Concret, întrebările au vizat legalitatea acordării ajutoarelor alimentare în campania electorală, precum și prezența unui banner mai vechi, de câțiva metri, pe gardul șantierului de la cartierul chinezesc din Craiova, cu imaginea primarului care se laudă că se construiesc apartamente ieftine. Mai mult, BEJ consideră că informația nu este de interes public. „Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. b din Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public «prin informație de interes public se înţelege orice informație care privește activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației. În adresa dumneavoastră ne solicitați, însă, un punct de vedere în legătură cu folosirea anumitor mijloace de campanie, de către anumiți candidați, aspect care nu se încadrează în categoria informațiilor cu caracter de interes public ce privesc activitatea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj. Precizăm totodată că, în conformitate cu dispozițiile art. 80 alin. 1 din Legea nr. 115/2015, birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția unde funcționează, având competență de a soluționa orice plângere (…). Concluzionând, orice persoană poate sesiza biroul de circumscripție (…) prin formularea unei plângeri (…), ca atare, toate împrejurările expuse de către dumneavoastră trebuie să fie inserate în cuprinsul unei plângeri adresate biroului de circumscripție (…) însoțită eventual de planșe foto“, se arată în răspunsul BEJ, care îi transformă astfel pe jurnaliști în denunțători și îi asimilează membrilor de partid. Nicăieri nu vorbește comunicatul despre o eventuală autosesizare sau despre vreun interes în a verifica cele sesizate și de a informa opinia publică. La rândul lui, Biroul Județean Dolj al AEP a închis și el ochii și s-a mulțumit să înșiruie un articol din Legea 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale, iar apoi să spună sec: „Aspectele menționate nu fac obiectul reglementărilor Legii 115/2015“ și ne îndeamnă, ca și colegii de la BEJ Dolj, să facem o plângere la Biroul Municipal.
Ce spune legea
Potrivit articolului 26, alin. 3 din Hotărârea 19 a AEP prin care s-a aprobat Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, „este interzisă achiziționarea și utilizarea în campania electorală a pixurilor, cănilor, ceasurilor, tricourilor, jachetelor, gecilor, impermeabilelor, pelerinelor, vestelor, șepcilor, căciulilor, fularelor, sacoșelor sau a pungilor și a altor materiale din poliester, umbrelelor, găleților și altor materiale din aceeași categorie, brichetelor, chibriturilor, produselor alimentare, produselor alcoolice, ţigărilor și a altor alimente asemenea“. Următorul alineat prevede că „oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la șase luni la trei ani şi interzicerea exercitării unor drepturi“. În ceea ce privește bannerul cu imaginea primarului, Ghidul de finanțare a campaniei definește astfel materialul de propagandă electorală, la articolul 25: „Este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video, care îndeplineşte următoarele condiţii: a) se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri, clar identificat; b) este utilizat în perioada 6 mai – 4 iunie 2016, ora 7.00; c) are obiectiv electoral şi se adresează publicului larg; d) depăşeşte limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului“.
