Medicii craioveni trag un semnal de alarmă: peste 75% din pacienţii cardiaci care se prezintă la cabinet sunt supraponderali sau obezi. Săptămânal, ajung la medici cinci-zece copii obezi. Şi în faţa comisiilor de evaluare pentru încadrare în grad de handicap ajung copii şi adulţi cu probleme de greutate, însă suferinzi şi de alte afecţiuni, deoarece anorexia şi obezitatea nu se încadrează în grade de handicap.
În urmă cu aproximativ două săptămâni, v-am prezentat în Gazeta de Sud, în articolul „Depresia a schimbat viaţa unei tinere“ drama familiei Delcea, din comuna doljeană Caraula, a cărei fiică la 19 ani cântăreşte aproximativ 20 kg. De aproape nouă ani, Irina a fost diagnosticată cu marasm nutriţional şi anorexie nervoasă. Sunt zile în care nu mănâncă nimic sau refuză să bea chiar şi apă de teamă să nu-i fie rău, să nu revină crizele şi durerile insuportabile. Din cauza malnutriţiei, are frecvent căderi nervoase, a fost nevoită să renunţe la şcoală, are nevoie permanent de o persoană care să o însoţească, iar singura soluţie pentru a-şi reveni din acele crize este „hrănirea prin perfuzii“. Irina a fost evaluată conform criteriilor legale, în gradul de handicap grav fără însoţitor. La baza încadrării în grad de handicap au fost luate în considerare întârzierea mintală şi scorul GAFS, deoarece anorexia, cât şi obezitatea nu se încadrează în grad de handicap. Pornind de la acest caz, am aflat că în faţa medicilor craioveni, dar şi a specialiştilor comisiei de evaluare ajung multe persoane cu probleme mari de greutate, cu obezitate, atât copii, cât şi adulţi. „Obezitatea este un factor de risc cu o prevalenţă în creştere accelerată în ultima decadă. Vinovată pentru această situaţie, pe lângă factorii medicali, şi mă refer în special la bolile endocrine, este şi stilul de viaţă şi, parte a acestuia, alimentaţia. Alimentele semipreparate, procesate extensiv, parte a alimentaţiei de tip occidental, asociate cu apetitul românilor pentru hrană cu conţinut excesiv de proteine şi grăsimi saturate au condus la această situaţie. Adăugând consumul excesiv de glucide sub formă de pâine, produse de patiserie şi dulciuri, completăm tabloul. Obiceiurile alimentare sunt preluate de copii, părinţii fiind un exemplu de dezvoltare al acestora. Din păcate, în această zonă a ţării există credinţa că un copil gras este un copil sănătos. Nimic mai inexact! Obezitatea infantilă este, din păcate, de tip hiperplazic, caracterizată prin creşterea numărului de celule adipoase, la adult fiind hipertrofică, adică o creştere a volumului celular. Putem astfel afirma că obezitatea infantilă este mai periculoasă şi mai greu de controlat pe termen lung decât cea a adultului. Din ce în ce mai mult observăm în comunitate copii obezi, iar la cabinet am ajuns să ne confruntăm săptămânal cu un număr de cinci-zece copii obezi“, a spus Cătălin Adrian Petrişor, medic specialist medicină internă și cardiologie.
„Este demonstrată o relaţie directă între obezitate şi ateroscleroză coronariană“
Medicii spun că în multe din cazurile de obezitate în rândul copiilor, de vină sunt părinţii, care de prea multe ori le cumpără iubirea cu dulciuri şi alimente de tip fast-food. Aceștia susţin că trebuie să devină un obicei controlul anual la medicul de familie al copilului, iar diagnosticul de suprapondere sau obezitate nu trebuie să fie considerat o jignire, ci trebuie să responsabilizeze. Există şi posibilitatea verificării uşoare a stării de nutriţie a copilului, prin simpla verificare a înălţimii şi greutăţii şi calcularea indexului de masă corporală. Orice deviaţie în plus de la spectrul normoponderabilităţii trebuie să ne îndrume spre un control medical. O înclinaţie a copilului spre o dietă nesănătoasă, spre alimente bogate în glucide, grăsimi saturate sau alimente ultraprocesate este un semn de alarmă. „Din păcate, obezitatea nu este o condiţie medicală de sine stătătoare, ea venind la pachet cu o multitudine de afecţiuni cardiovasculare. Am ajuns ca peste 75% din pacienţii caridiaci care se prezintă la cabinet să fie supraponderali sau obezi. Până de curând, relaţia între obezitate şi boala coronariană era considerată ca fiind indirectă, calea fiind asigurată de prezenţa hipertensiunii şi dislipidemiei, în mod particular reducerea nivelelor de HDL colesterol, diabet zaharat sau chiar scăderea toleranţei la glucoză, denumită popular ca prediabet. Acum s-a demonstrat o relaţie directă între obezitate şi ateroscleroză coronariană. Un studiu realizat pe o perioadă de 14 ani a indicat o creştere a riscului de infarct miocardic de 50% la femeile supraponderale şi de 72% la bărbaţii supraponderali. Modificări de volum ale cavităţilor şi pereţilor cordului, cu creşterea acestora, precum şi insuficienţa cardiacă stângă sau globală este asociată cu hipertensiunea, un alt diagnostic des întâlnit la pacienţii cu obezitate, dar apare şi direct corelată cu severitatea obezităţii în absenţa hipertensiunii. Hipertensiunea arterială este de până la trei ori mai frecventă la pacienţii obezi decât la cei normoponderali“, a adăugat medicul Cătălin Adrian Petrişor. Obezitatea se asociază frecvent cu apneea obstructivă în somn, caracterizată prin oprirea de scurtă durată a respiraţiei în timpul somnului, precum şi sindroame de hipoventilaţie, însemnând o oxigenare dificilă, ambele asociate cu apariţia hipertensiunii pulmonare şi instalarea în timp a insuficienţei cardiace.
Aproximativ 20% dintre cei care ajung în faţa comisiei suferă de obezitate
Şi la Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului, din cadrul DGASPC Dolj, se află în evidenţă patru copii care prezintă diagnosticul de obezitate, asociat cu o serie de alte afecţiuni. „Obezitatea la copil este uneori consecinţa diferitelor tratamente pe care copilul le urmează şi care îi determină un dezechilibru hormonal. Cazurile pe care le avem în evidenţă sunt asociate cu întârziere mintală, sindrom Langdon Down, hiperactivitate, epilepsie sau autism infantil, diagnostice pentru care copilul primeşte un tratament specializat şi care uneori duce la creştere în greutate. Obezitatea, conform criteriilor de încadrare, la copii, face obiectul încadrării doar în asociere cu aceste diagnostice, motiv pentru care, uneori, părinţii trebuie să meargă la endocrinolog pentru un tratament adecvat al obezităţii infantile. Medicul şi psihologul serviciului recomandă un astfel de control ori de câte ori la evaluare vine un copil care prezintă obezitate infantilă, de diferite grade, dar nu este în evidenţa unui endocrinolog, tratamentul fiind extrem de important în prevenirea apariţiei altor afecţiuni sau accentuarea celor prezente. Anorexia şi bulimia, conform literaturii de specialitate, sunt tulburări de alimentaţie care au de cele mai multe ori cauze de ordin psihic şi atrag după sine probleme de autoapreciere, stimă de sine scăzută şi dezechilibre în plan psihic cu efecte pe termen lung, motiv pentru care trebuie tratate cu atenţie şi eradicate de timpuriu“, a spus Claudia Măciucă, şef Serviciu Evaluare Complexă a Copilului. Şi la Serviciul de Evaluare Complexă pentru adulţi, potrivit specialiştilor, aproximativ 20% dintre cei care ajung în faţa comisiei suferă de obezitate. „Au fost efectuate chiar şi câteva anchete la domiciliu la persoane suferinde de obezitate. Sunt foarte mulţi cei care au probleme medicale grave asciate cu obezitate gradul I-III. În cele mai multe cazuri, obezitatea duce la probleme cardiace, care însă nu sunt încadrate în grad de handicap decât dacă au debutat până la o anumită vârstă“, a adăugat dr. Claudia Popa, şef Serviciu Evaluare complexă a adultului.
18% dintre bărbaţii şi 21% dintre femeile din întreaga lume vor fi obezi până în 2025
Conform unui studiu publicat în jurnalul The Lancet, cercetătorii au comparat date privitoare la indicele de grăsime corporală, colectate din studiile efectuate în 200 de ţări între anii 1975 şi 2014. Astfel, aceştia au concluzionat că epidemia de obezitate s-a răspândit la nivel global de când obiceiurile alimentare specifice lumii occidentale, caracterizate prin aportul crescut de carne roşie, zaharuri rafinate şi grăsimi saturate, au cucerit întreaga lume. În ultimele patru decenii, obezitatea s-a dublat în rândul femeilor şi s-a triplat în rândul bărbaţilor. Dacă tendinţele actuale continuă în acelaşi mod, 18% dintre bărbaţii şi 21% dintre femeile din întreaga lume vor fi obezi până în 2025.
