17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCartierul chinezesc din Craiova, pândit de faliment

Cartierul chinezesc din Craiova, pândit de faliment

În loc să construiască garsonierele și apartamentele ieftine promise de primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, chinezii de la Shandong Ninjiang le creează probleme financiare firmelor de construcții pe care le-au angajat să ridice cartierul de pe strada Caracal. Una dintre ele, din Craiova, a intrat în insolvență din cauza datoriilor nerecuperate de la chinezi de circa 500.000 de euro. Până să ia contact cu Shandong, firma din Craiova o ducea bine financiar și începuse să se extindă. În 2014 a avut o cifră de afaceri de circa 800.000 de euro, un profit declarat de 180.000 de euro și 85 de angajați. Criza financiară prin care trece Shandong a pus-o însă pe butuci. Păgubit este și bugetul statului, și firmele de pe lanțul de distribuție care s-au înscris la masa credală. Scandalul a ajuns și în atenția Ambasadei Chinei în România, iar firma amenință acum că va cere insolvența Shandong.

Cartierul de locuințe de pe strada Caracal din Craiova se apropie cu pași repezi de faliment și trage după el în prăpastia financiară și unele firme care au crezut în promisiunile primăriei și în bonitatea financiară a firmei de construcții din China, Shandong Ningjian, angajată de municipalitate să realizeze ambițiosul proiect imobiliar de 1.800 de locuințe la un preț cu mult sub cel al pieței: 400 de euro pe metrul pătrat fără TVA. Din cauza lipsei banilor, Shandong nu și-a mai putut plăti contractele semnate cu firmele de construcții și furnizorii de materiale de construcții, iar acest lucru a afectat grav o firmă din Craiova care semnase un contract pentru construirea mai multor blocuri din totalul de 23, cât are cartierul. Promisiunile chinezilor repetate de câteva luni că vor face rost de bani nu au ținut de cald firmei craiovene care s-a văzut asaltată, la rândul ei, de creditori, printre care și statul român prin Ministerul de Finanțe. Până să intre în afacere cu Shandong, firma a avut profit doi ani la rând, iar numărul de lucrări în creștere i-a determinat pe patroni să dubleze numărul angajaților. Dacă în 2013, anul în care și-a început practic activitatea, firma a avut o cifră de afaceri de 932.846 de lei, 36 de angajați și un profit declarat de 120.678 de lei, în 2014, lucrurile au mers mult mai bine. Cifra de afaceri a crescut de aproape patru ori, la 3,5 milioane de lei, profitul declarat a ajuns la 780.000 de lei, iar numărul de angajați la 85. În martie 2015, societatea din Craiova a semnat însă contractul care avea să o aducă pe marginea prăpastiei. Primarul Craiovei anunța că o firmă chineză puternică va veni în Bănie și va construi 1.800 de locuințe, lucru nemaiîntâlnit de 25 de ani. Garanție stătea memorandumul semnat de fostul premier Victor Ponta și de cel al Chinei, referitor la o serie de investiții pe care chinezii se angajau că le vor face în România, în care era inclus și cartierul de locuințe de la Craiova. Altă garanție era numele Băncii de Dezvoltare a Chinei care urma să acorde un împrumut firmei care urma să câștige licitația de concesionare a terenului organizată de primărie. În ecuație a intrat și Ministerul Apărării, care a transferat, prin hotărâre de guvern, circa 6,5 hectare de teren în proprietatea Craiovei, numai să se construiască locuințele. Singura condiție impusă a fost ca 250 dintre cele 1.800 de locuințe să poată să fie cumpărate de personal militar, iar locuințele să fie puse la dispoziția lui în cel mult trei ani. După inaugurarea cu fast din aprilie 2015, la care au participat Victor Ponta și mai mulți miniștri, chinezii au mai rezistat pe șantier doar șase luni. Banca nu le-a oferit împrumutul, în China situația financiară s-a deteriorat rapid, așa că lucrările s-au oprit. Din acel moment, firmele angajate de Shandong și-au retras muncitorii, deoarece nu mai fuseseră plătite, iar pe șantierul de la Craiova scăpa cine putea. Firma din Bănie nu a fost printre ele.

Ambasada Chinei, informată despre problemele de la Craiova

Din cauza datoriilor pe care nu și le mai putea recupera de la chinezi, firma și-a cerut insolvența la Tribunalul Dolj în ianuarie 2016. Judecătorul sindic a aprobat cererea, a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă și a stabilit termen pentru depunerea cererilor de creanță ale creditorilor. Printre aceștia figurează mai multe firme din Craiova și Direcția Regională a Finanțelor Publice Craiova. Între timp, firma a făcut mai multe diligențe către chinezi să plătească restanțele. Văzând că în loc de bani primesc promisiuni pe bandă rulantă, aceasta s-a adresat, în disperare de cauză, Ambasadei Chinei, căreia i-a expus situația. „Menționăm faptul că în luna august 2015 dezvoltatorul (Shandong – n.r.) a oprit lucrările din lipsă de fonduri, lipsă care a dus la neplata unor sume restante relativ mari către toți constructorii din șantier. Ca urmare a neachitării facturilor către (…) societatea a intrat în procedură de insolvență. Având în vedere faptul că la deschiderea șantierului de la Craiova a participat și ambasadorul Republicii Populare Chineze la București, alături de premierul României am considerat că această investiție are girul Ambasadei. Mai mult, acest proiect a făcut parte din Memorandumul încheiat la Beijing între România și Republica Populară Chineză. Ținând cont de faptul că, deși, în ultimul timp, am încercat să ajungem la un accord cu societatea SHANDONG NINGJIAN CONSTRUCTION GROUP INVESTMENT ROMANIA SRL, până la această dată nu am reușit acest lucru dintr-o lipsă de comunicare și o tergiversare a partenerului nostru.
Ca urmare, vom formula și depune la Tribunalul Dolj o cerere de intrare în faliment a societății cu acționariat chinez. Având în vedere cele mai sus menționate, am considerat oportună înștiințarea Ambasadei Republicii Chineze la București“, se arată în adresa trimisă de firma craioveană pe 28 martie 2016. Altă adresă, trimisă în aceeași zi, a ajuns și la firma Shandong. „Având în vedere faptul că, deși au trecut trei săptămâni de la întâlnirea pe care am avut-o cu reprezentanții dumneavoastră, Acordul de Plată pe care l-am solicitat nu a fost perfectat, mai mult până la această dată nu am putut negocia cu reprezentanții dumneavoastră sumele pe care ar trebui să le facturăm în baza Contractului încheiat între cele două părți, vă aducem la cunoștință următoarele: dacă până cel târziu vineri, 1 aprilie 2016, nu veți proceda la plata unei sume minime de 150.000 de lei către societatea noastră, vom formula și depune la Tribunalul Dolj o Cerere de intrare în faliment împotriva dumneavoastră; azi, 28.03.2016, am notificat Ambasada Republicii Populare Chineze la București despre problemele apărute între cele două societăți (…); de asemenea, azi vom informa Primăria Municipiului Craiova despre stadiul negocierilor cu dumneavoastră și calendarul acțiunilor pe care urmează să le facem în perioada imediat următoare“, se arată în adresa trimisă Shandong Ningjiang. Efectul celor două scrisori? Chinezii au plătit 500.000 de euro pe care i-au împărțit majorității firmelor, dar suma a fost prea mică față de totalul restanțelor. Surse apropiate lucrărilor au declarat pentru GdS că Shandong ar avea restanțe de circa patru milioane de euro. Cât este suma exactă nu știa nici consultantul de la Craiova, Corneliu Stănescu. Acesta promitea, în schimb, că banii vor veni în curând.

Sume nefiscalizate la șantierul chinezesc

Pe data de 14 aprilie, firma din Craiova le-a trimis chinezilor altă adresă în care le comunica sumele pe care aceștia i le datorează. „Urmare a adreselor transmise către dumneavoastră în data de 8.03 2016, respectiv 11.03.2016 și în urma întâlnirii de la șantierul din strada Caracal 152 în data de 13.04.2016 (…) vă retransmitem cuantumul costurilor indirecte (261.651 de euro), al costurilor cu închirierea și transportul cofrajelor nefolosite (23.080 de euro), al costurilor cu închirierea macaralei M1 (134.500 de euro), valori fără TVA, aferente perioadei 11.06.2015 – 24.02.2016 pe care, conform prevederilor legale, suntem nevoiți să le fiscalizăm“, se arată în adresă. Ultima formulare din respectivul document arată că pe șantierul chinezesc doar o parte dintre sumele de bani folosite la construirea cartierului sunt fiscalizate, ceea ce înseamnă că statul nu primește taxele și impozitele datorate. „Firmele și-au luat cofrajele pentru care plătesc chirie și vă spun că sunt sume indirecte mari de plată. Macaralele au fost prinse în contractele pe care le-am semnat cu Shandong. Noi vrem ca săptămâna viitoare (aceasta – n.r.) să fiscalizăm toate sumele pe care le avem de recuperat. A venit Fiscul peste noi și ne-a întrebat de ce nu am făcut-o până acum. Cum să spunem că nu ne-au dat voie să facturăm aceste sume?“, declara pentru GdS, săptămâna trecută, unul dintre cei implicați în șantierul cartierului de locuințe. „Există o explicație pentru unele sume care nu au fost facturate, dar acest lucru se va întâmpla în curând. Sunt anumite situații de plată care a trebuit să fie aprobate de boardul companiei, lucru care durează. În privința celorlalte sume pe care nu le-au facturat firmele, este problema lor“, explica atunci consultantul Shandong, Corneliu Stănescu.

Unele dintre blocuri ar fi trebuit deja să fie terminate

Pe lângă problemele financiare, cartierul chinezesc a intrat și în criză de timp. Primăria anunța că termenul-limită de finalizare este începutul anului 2017, adică exact perioada de doi ani valabilitate a autorizației de construire. În condițiile în care cartierul presupune blocuri de zece etaje, iar, în prezent, cele mai avansate din construcțiile părăsite au ajuns la al doilea etaj, chinezii ar trebui să angajeze un număr dublu de firme pentru continuarea lucrărilor. Dacă le vor mai continua. Inițial, planurile lor au fost optimiste. De exemplu, contractul semnat cu una dintre firmele de pe șantier prevedea un termen de execuție de 240 de zile, începând cu luna martie 2015, ceea ce înseamnă că în noiembrie 2015 unele dintre blocuri trebuia să fie finalizate. Contractul a fost prelungit, ulterior, până la începutul acestui an. În prezent, el nu mai este în vigoare. Contractul are clauze clar formulate. Documentul vorbește, de exemplu, despre două etape ale finalizării lucrărilor. Prima se încheie cu un proces- verbal de recepție la terminarea lucrărilor, iar cea de-a doua cu un proces-verbal de recepție finală, după expirarea perioadei minime de garanție de 24 de luni. În schimbul banilor trecuți în contract, constructorii erau singurii responsabili de ceea ce se întâmpla pe șantier. Ei răspund de executarea, managementul și supravegherea lucrărilor și a personalului propriu, forța de muncă, materiale (inclusiv pierderi tehnologice), transport, echipamente și lucrări temporare în cadrul și în afara șantierului, paza șantierului și materialelor din șantier, întocmirea documentației de calitate pentru lucrările executate în care se vor include și planșele conforme cu execuția pentru lucrările executate și care nu există în proiectul tehnic, dar au fost autorizate de către managerul de construcție, mostre pentru toate materialele aplicabile încorporate în lucrări, impozite, taxe, asigurări, costurile suplimentare necesare pentru timpul friguros, costurile suplimentare necesare pentru timpul călduros, costuri cu consumabilele. La aceastea se adaugă costurile pentru combustibil, electricitate, apă, precum și orice alte servicii sau alte articole pentru executarea lucrărilor, dare în exploatare/testare. Prețul unitar nu mai poate fi schimbat. „Prețurile unitare ce formează prețul Contractului nu vor fi ajustate ca urmare a inflației și/sau fluctuației cursului de schimb valutar și/sau creșterea costurilor materialelor, echipamentelor și manoperei (…) Prețul unitar include materiale, manopera, transport, utilaj și echipament, costurile indirecte și profit pentru fiecare element (…).
Beneficiarul (Shandong – n.r.) este exonerat de orice răspundere de către Contractor (firma de construcții – n.r.) în legătură cu toate problemele de siguranță și juridice ce pot rezulta din execuția contractului“, se arată într-unul dintre contracte. Legat de bani, Shandong a introdus mai multe filtre până la plata efectivă. „Beneficiarul este obligat să plătească contractorului prețul lucrărilor finalizate în baza ordinelor de plată aprobate de beneficiar (…) Plata facturilor se va efectua de beneficiar prin transfer bancar în termen de 15 zile de la data primirii și aprobării facturii de către beneficiar (…) După notificarea contractorului cu privire la finalizarea lucrărilor, beneficiarul este obligat să organizeze recepția pentru emiterea și aprobarea Certificatului Terminare Lucrări în termen de cinci zile de la notificare. În cazul în care contractorul nu respectă graficul de execuție din vina sa, beneficiarul este îndreptățit să deducă din preț penalități de întârziere, despăgubiri sau daune interese cu costuri de accelerare în valoare de maximum 10% din preț. Penalitățile nu îl vor exonera pe contractor de obligația de a termina lucrările. În cazul în care contractorul nu respectă obligațile contractuale, beneficiarul este îndreptățit să deducă din prețul contractului penalități de 500 de euro pentru fiecare zi de întâziere (…) În cazul în care beneficiarul nu își achită obligațiile financiare rezultate din situațiile de lucrări, certificate intermediare de plată și facturi emise conform graficului de plăți, acesta va plăti penalități de 0,01% din valoarea totală neachitată emise pe fiecare zi de întârziere (…) În cazul unor întârzieri de forță majoră sau unor condiții meteo nefavorabile excepționale, contractorul poate solicita prelungirea perioadei contractuale“, se arată în contract. Condiții meteo înseamnă valori climatice substanțial diferite de ultimii zece ani. Vreme normală înseamnă medie lunară plus sau minus 25%.

Primăria Craiova – tare la amenințare, moale la aplicare

Chinezii au testat și răbdarea Primăriei Craiova, mai ales că primarul își asumase personal proiectul imobiliar, iar un eșec nu ar da bine în campania electorală. Municipalitatea a încercat să pună piciorul în prag, dar și l-a prins acolo. Pe 15 martie 2016, Direcția de Patrimoniu a primăriei a trimis o notificare firmei Shandong Ningjian Construction prin care o anunță că va rezilia contractul dacă nu reia lucrările până la data de 31 martie. „Vă aducem la cunoștință că sunteți de drept în întârziere în îndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul de concesiune nr. 76966/27.05.2014, astfel încât vă solicităm ca, până la 31 martie 2016, să dispuneți reluarea execuției lucrărilor de construire a locuințelor cu regim mare de înălțime destinate cumpărării (…) În activitatea de supraveghere a modului în care ați executat obligațiile asumate în calitate de concesionar, s-au semnalat întârzieri în execuția lucrărilor, precum și sistarea proiectului din luna octombrie 2015 (…) Având în vedere că, până în prezent, societatea dumneavoastră nu a asigurat continuitatea lucrărilor de construcții conform clauzelor asumate, am înțeles să formulăm prezenta notificare în vederea punerii de drept în întârziere, motiv pentru care vă comunicăm că, la data expirării termenului prevăzut în prezenta notificare, respectiv 31.03.2016, neînceperea lucrărilor de construcții o vom aprecia ca fiind un refuz privind executarea contractului și, pe cale de consecință, prezenta va constitui notificare de reziliere unilaterală a contractului de concesiune“, se arată în notificare. La final, primăria avansează și un termen pentru rezilierea contractului: 14 aprilie 2016. „Sperăm că veți duce la îndeplinire de bunăvoie obligațiile asumate prin clauzele stipulate în contract (…) În caz contrar, vă invităm pe 14 aprilie 2016 pentru încetarea pe cale amiabilă a contractului și predarea-preluarea de către autoritatea locală a investițiilor realizate de dumneavoastră“, amenința primăria. În realitate, primăria nu a luat nici o măsură, chiar dacă șantierul este pustiu și în prezent, deoarece a fost informată că s-a plătit o parte din bani (cele 500.000 de euro de mai sus – n.r.), dar nu știa cât exact. „S-a primit o adresă cum că s-au primit finanțările necesare, dar nu scrie despre ce sumă este vorba. De aceea, la rândul nostru, le-am făcut o adresă prin care le-am cerut să ne spună despre câți bani este vorba și care este graficul de lucrări și de plăți“, explica viceprimarul Mihail Genoiu săptămâna trecută.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS