Dintre cei peste 16.000 de doljeni încadraţi în diverse grade de handicap, aproximativ 2.000 sunt copii. Foarte mulţi au nevoie de şedinţe de kinetoterapie, fizioterapie, masaj. În anul 2015, peste 400 de copii au beneficiat de şedinţe de recuperare gratuite în centrele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC). Deşi în Dolj avem patru centre de recuperare pentru copii, foarte mulţi părinţi depun eforturi financiare deosebite pentru a strânge bani să-şi ducă micuţii la recuperare în alte centre din ţară, susţinând că numărul şedinţelor de care pot beneficia la Craiova este insuficient pentru a înregistra un progres. Reprezentanţii DGASPC contrazic însă aceste afirmaţii, susţinând că fiecare copil primeşte numărul de şedinţe de recuperare recomandat de specialişti.
Despre Gabriel Ene, băiatul în vârstă de şase ani cu paralizie cerebrală, formă hipotonă cu elemente extrapiramidale şi retard psihomotor aţi avut posibilitatea să aflaţi mai multe detalii în ediția din 9 septembrie 2015 a Gazetei de Sud, în articolul „Un băiețel de șase ani are nevoie de sprijinul dumneavoastră: Gabriel Ene – copilul care luptă să trăiască“, atunci când tatăl acestui copil ne-a solicitat sprijin financiar pentru a-l trata. În urmă cu câteva zile, a venit iar la redacţia Gazetei de Sud solicitând ajutor. Gabriel este doar unul dintre copiii care, din cauza strangulării cu cordonul ombilical, a suferit o paralizie cerebrală. Daniel Ene este conştient de faptul că starea de sănătate a copilului său s-a agravat. Băiatul face tot mai des crize epileptice, este extrem de agitat, ţipă ore în şir chinuit de spasme. „Ultima dată, Gabriel a făcut şedinţe de kinetoterapie la Centrul de Recuperare şi Reabilitare «Vis de Copil», de la Parc. Apoi a răcit la plămâni şi ne-au spus că din cauză că nu putea elimina secreţiile, se îneca, iar recuperarea era imposibilă. Am mers apoi să solicităm recuperare, însă ne-au spus că nu au locuri disponibile şi că o să ne anunţe ei atunci când ne pot primi. Nu ne-au mai anunţat nici până astăzi. La centre private nu ne-am permis să mergem. Eu nu am un loc de muncă, iar soţia este asistent personal al copilului. De aproape un an, Gabriel este schimbat radical. Înainte îşi putea ţine mâinile pe lângă corp normal, acum le ţine doar ridicate, iar picioarele încordate. Am încercat să îi fac eu masaj, aşa cum mi-au arătat specialiştii, însă nu am ştiut şi i-am fracturat piciorul de la gleznă. A avut piciorul în ghips, deoarece are oasele extrem de subţiri. De atunci nu am mai avut curaj să îi fac masaj, iar starea lui s-a înrăutăţit. Dacă până în urmă cu doi ani începuse să zică mama, apă, acum nu mai zice nimic. Din lipsa banilor nu ne-am permis să îi cumpărăm tratamentul pentru dezvoltarea creierului, recomandat de medicul specialist psihiatru. Trebuie să îi cumpărăm lunar foarte multe medicamente, laxative, creme. În situaţia mea sunt foarte mulţi părinţi care nu primesc un program complex de recuperare pentru copiii lor, ci doar un număr limitat de şedinţe care nu aduce nici un rezultat“, a precizat Daniel Ene, tatăl lui Gabriel.
„Musculatura nestimulată se poate atrofia mai mult“
În situaţia lui Gabriel sunt foarte mulţi copii din judeţul Dolj care suferă de paralizie cerebrală. Potrivit specialiştilor din aceste centre, cele mai multe cazuri de copii încadraţi în grad de handicap care vin la recuperare au acest diagnostic, dar și Sindrom Down, boli genetice rare, distrofie musculară, autism sau retard psihomotor. În prezent, Doljul are în evidenţă 16.013 persoane cu handicap, neinstituţionalizate, care beneficiază de drepturile cuvenite persoanelor cu handicap. Dintre acestea, 4.136 de persoane au handicap fizic, 3.473 au handicap mental, 2.533 au handicap somatic, iar restul au diverse afecţiuni. Potrivit specialiştilor, la copiii cu paralizie cerebrală care dezvoltă crize epileptice doar neurologul poate să decidă dacă şedinţele de terapie sunt benefice sau nu pentru că pot apărea contraindicaţii.
„Medicii neurologi trebuie să decidă, în funcţie de starea copilului, dacă trebuie să revizuiască schema de tratament a copilului. Tocmai din acest motiv, este nevoie de o evaluare iniţială a cazului de către medicul specialist în recuperare şi reabilitare medicală. Trebuie evaluată atât boala de bază, cât şi posibile afecţiuni asociate care pot limita participarea copilului la un program de recuperare. În funcţie de severitatea crizelor de epilepsie, de frecvenţa acestora, dacă sunt sau nu controlate medicamentos se poate stabili numărul de şedinţe de recuperare. Musculatura nestimulată se poate atrofia mai mult. Şedinţa de recuperare poate dura 25 de minute, 40 de minute, atât cât ne permite copilul, iar părintele trebuie să continue recuperarea acasă. Este foarte important să studiem cazul din punct de vedere al bolnavului şi nu al bolii. Crizele de epilepsie, de regulă, pot limita recuperarea. Se recomandă pauză după crizele de epilepsie. În astfel de situaţii este nevoie de kinetoterapie mai mult de întreţinere și mai puţin agresivă tocmai ca să nu declanşăm crizele de epilepsie“, a spus Monica Cara, şefa Centrului de Recuperare şi Reabilitare pentru Copilul cu Handicap „Noricel“. Anul trecut, 73 de copii au beneficiat de recuperare la Centrul „Noricel“.
„În ceea ce priveşte numărul de şedinţe de recuperare, nu există o regulă generală“
Reprezentanţii DGASPC Dolj au precizat că este responsabilitatea părinţilor care au copii cu paralizie cerebrală sau alte afecţiuni şi necesită fizioterapie, kinetoterapie şi masaj, logopedie, terapie psihomotrică şi de abilitate manuală, terapii prin învăţare, terapie ocupaţională şi psihoterapie să solicite programe de recuperare depunând o cerere în acest sens la sediul Direcţiei sau direct la centrele de recuperare. În Craiova, cele trei centre de recuperare sunt: Centrul „Vis de Copil“ – de la Parc, Centrul „Noricel“ – Barieră sau Centrul „Sf. Apostol Andrei“ – de pe strada General Dragalina. Pe lângă acestea, există alt centru de recuperare în Băileşti. „În urma acestei solicitări depuse de părinte, copilul va fi evaluat, i se va face un plan de recuperare, va fi inclus într-un program de recuperare şi va urma terapie în funcţie de afecţiunea lui. În ceea ce priveşte numărul de şedinţe de recuperare, nu există o regulă generală. Specialiştii sunt singurii care pot spune de câtă terapie are nevoie un copil. Ne întâlnim foarte des cu astfel de situaţii, când părinţii ar dori mai multe ore şi să intre cât mai repede într-un astfel de program, dar asta se poate doar în condiţiile în care specialiştii spun că este posibil. Fizioterapia, de exemplu, poate face bine la un moment dat, însă nu poate fi repetată decât la un anumit interval de timp. Avem situaţii în care părinţii doresc recuperare doar într-un anumit centru. Cel mai solicitat este «Vis de copil», de lângă Parc. Este cel la care se ajunge cel mai uşor. Există o staţie de autobuz chiar în faţa instituţiei. Celelalte două, din Barieră şi cel de pe strada General Dragalina, au o problemă privind transportul. Am purtat discuţii cu cei de la Primăria Craiova, dar şi cu reprezentanţii RAT să înfiinţeze acolo o staţie facultativă în cazul în care sunt oameni care vor să coboare la aceste centre. Oamenii însă trebuie să ştie că toate centrele au specialişti foarte buni, iar dotările sunt similare“, a precizat Florin Stancu, directorul DGASPC Dolj.
Părinţii care văd că starea de sănătate a copilului se agravează trebuie să se adreseze urgent medicilor specialişti şi să solicite o nouă evaluare medicală din partea comisiei de încadrare în grad de handicap. „Evaluările pentru încadrarea în grad de handicap a copiilor se fac anual. Cei care observă însă o înrăutăţire a stării copilului trebuie să solicite reevaluarea. Este responsabilitatea părinţilor să solicite acest lucru. Am observat că există o tendinţă a părinţilor de a-şi duce copiii la recuperare în alte centre din ţară despre care au auzit. După ce fac acel efort, îşi dau seama că sunt aceleaşi terapii care se fac şi la Craiova“, a adăugat Florin Stancu.
În 2015, în centrele de recuperare din judeţ au beneficiat de terapie aproximativ 400 de copii.
Documentele necesare
Actele necesare admiterii în programul centrelor de recuperare sunt următoarele: cerere tip; hotărârea Comisiei pentru Protecţia Copilului Dolj de încadrare în grad de handicap; certificatul de încadrare în grad de handicap; planul de recuperare; contractul cu familia; certificatul de naştere al copilului; cartea de identitate a părinţilor; ancheta socială întocmită de primăria de domiciliu; adeverinţă eliberată de unitatea de învăţământ pe care o frecventează copilul; sentinţa civilă de plasament la asistent maternal – acolo unde este cazul; certificatul medical eliberat de medicul specialist; alte acte medicale doveditoare ale bolii; fişa medicală sintetică eliberată de medicul de familie; aviz epidemiologic eliberat de medicul de familie.
Cum putem ajuta
Cei care doresc să îl ajute pe Gabriel o pot face donând orice sumă de bani în contul deschis la BRD:
RO38BRDE170SV24176741700, titular de cont Mihaela Ene.
