La 12 kilometri de Vânju Mare, în comuna mehedințeană Jiana, în satul Cioroboreni, solariile se întind cât vezi cu ochii. Localnicii fac legumicultură de când se știu. Deja primele legume produse în sisteme protejate au ajuns în supermarketurile din țară, dar și pe tarabe, iar în curând altele de sezon le vor lua locul.
Oamenii din localitatea mehedinţeană Cioroboreni trăiesc din legumicultură. Dacă la început, cei care își duc traiul pe aceste meleaguri au moștenit de la părinți solarii mici, susținute de bare de lemn, care se ridicau în grădinile caselor, astăzi culturile de legume în sistem protejat se fac pe terenuri întinse. „De la 14 ani fac legumicultură, de pe vremea lui tata Nicolae, când nici folie pe solarii nu aveam. Lipeam sacii de plastic cu fierul de călcat și cu ziar. Mai venea la colectiv folie și doar printr-o cunoștință puteai face rost de câțiva metri“, își amintește George Topor Toșa din Cioroboreni.
Printre răsaduri și culturi
Încă de la primele ore ale dimineții, când cocoșul anunță începutul unei zile, localnicii din Cioroboreni se pregătesc, cu mic cu mare, de treabă. E vremea mutării răsadurilor în solarii. Salata, ceapa verde, ridichiile au luat deja drumul supermarketurilor sau al piețelor din Drobeta Turnu Severin, așa că acum solariile trebuie pregătite pentru alte răsaduri. În curtea familiei George Topor Toșa, în unul dintre cele câteva solarii, cartofii extratimpurii, plantați pe 17 martie, așteaptă să fie recoltați, pentru ca în sere să fie plantată a doua cultură, cea de ardei și gogoșari. Într-un alt solar, răsadurile de roșii cresc sub atenta supraveghere a familiei. Totul trebuie făcut cu atenție, pasiune. Nimeni nu-și permite luxul de a lăsa la întâmplare culturile, căci investiția materială este considerabilă. Din aceleași considerente, unii dintre legumicultori preferă să-și vândă mărfurile pe tarabă, nu angrosiștilor. „Legumele pe care le produc ajung în piața din Severin. Nu dau la angro. E prea multă muncă. Stau mai bine la piață, chiar dacă știu că o dau cu 50 de bani mai ieftin. O vând eu. Nu i-o mai dau ăluia să se facă el cu bani pe munca mea, că nu știe ce e căldura în solar“, a mai precizat George Topor Toșa. Serele sale se întind pe o suprafață de 15 ari, dar face și cultură de ardei capia și gogoșari în câmp, pe 50 de ari.
Altă gospodărie înseamnă alte solarii, unele pline cu răsaduri, altele în care culturile au fost deja plantate.
„Cultiv o suprafață de 52 de ari de solarii și aproape un hectar și jumătate în câmp. În solarii sunt roșii, castraveți, ardei, iar în câmp merg pe varză, țelină, conopidă, vinete“. Legumicultorul optează astăzi pentru soiurile olandeze, căci legumele sunt aspectuoase și bune la gust, după cum ne garantează Alexandru Ornoi.
Legumele din Cioroboreni, în supermarketuri
Când marfa este puțină, legumele care cresc în solariile din Cioroboreni ajung în piețele din Severin. Dar atunci când cantitatea produsă în două -trei zile ajunge la trei – patru tone, lucrurile se schimbă. Marfa este livrată supermarketurilor. „Am contracte cu supermarketurile și înaintea lor am lucrat cu cei de la Băile Herculane. Vreo 16 ani am cărat la toată stațiunea. Ducem trei tone de legume la două zile. Odată cu privatizarea, colaborarea a încetat. La supermarketuri am dat și în această primăvară salată, ceapă, ridichii la Severin și la Timișoara“, a precizat Alexandru Ornoi. Contractele cu lanțurile de magazine nu sunt atât de avantajoase, susțin legumicultorii. „Contractele ar fi avantajoase dacă am avea o bază stabilă, să știi că muncești, produci și apoi ai unde să duci marfa la un preț bunicel, însă valoarea pe kilogramul de legume oscilează. Când e criză de marfă, ei cer și oferă un preț bun, dar când piața se aglomerează nu îți mai iau legumele deloc“, a mai spus Alexandru Ornoi.
Nici ajutorul din partea statului nu este pe măsura așteptărilor legumicultorilor. „Alta e subvenția de la grâu și porumb și alta de la legume. Și dacă stai să te gândești, investiția este mult mai mare în cazul legumelor, decât în cazul cerealelor, așa că balanța ar trebui să încline în favoarea lor“, au precizat legumicultorii din Cioroboreni.
Și dacă pentru unii legumicultori creșterea plantelor în sistem protejat este nu numai o sursă de venit, dar și o pasiune, pentru cei cu experiență, drumul a fost și este mult prea anevoios, ca să o mai poată lua de la capăt vreodată. „Nu aș mai face legumicultură dacă ar trebui să o iau de la capăt. Aici e ca la un penitenciar de maximă siguranță. E de muncă și ziua, și noaptea. Dacă aș da timpul în urmă cu 30 de ani, nu m-aș mai ocupa de agricultură. Munca în solarii se termină pe 31 decembrie și începe pe 1 ianuarie“, mărturisește, cu zâmbetul pe buze, Alexandru Ornoi. Nu va renunța însă la legumicultură, deși în zilele extrem de grele regretă că a pornit pe acest drum. Dorința sa este să se dezvolte, așa că, pe lângă roșii, castraveți, conopidă și cine știe ce alte legume vrea să încerce să cultive căpșuni în seră, dar și flori.
Până atunci, legumele produse în solariile sau pe suprafețele întinse din câmp din Cioroboreni vor face deliciul consumatorilor din țară.
