Secretul taxelor din Târgul Municipal Craiova

În comentariul din această săptămână, vreau să atrag atenția asupra unei situații interesante în legătură cu taxele practicate de administrația locală în piețele și târgurile din municipiu. Pentru început, voi face apel la câteva cifre și date oficiale, preluate din hotărârile adoptate în ședințele publice ale Consiliului Local (CL) Craiova, care reglementează taxarea comerțului în spații neamenajate.
Taxele pentru anul 2015 au fost adoptate prin HCL nr. 642/2014, iar în Târgul Municipal Craiova putem spune că avem trei tipuri de taxe: taxa pentru folosirea terenului „neamenajat“ în sectorul de legume-fructe care a fost stabilită la 3 lei/mp/zi, taxe pentru utilizarea terenului „neamenajat“ în sectorul de vânzări diverse de 1 leu/mp/zi şi, partea cea mai interesantă, taxa pentru teren în sectorul de haine second-hand care a fost stabilită la 1 leu/mp/zi.
Cum şi în toate celelalte piețe din municipiu taxa pentru vânzarea produselor în locuri „neamenajate“ era de 1 leu/mp/zi, concluzia e cât se poate de simplă: comerțul cu haine second-hand în cele 600 de spații amenajate era taxat similar comerțului cu diverse în spații neamenajate și de trei ori mai ieftin decât comerțul cu legume-fructe în spații neamenajate.

Toate bune şi frumoase până în 2016, când după incidentul care s-a soldat cu mult scrum şi fum în ochii presei, „taxele“ au devenit „tarife“, aprobate prin HCL nr. 474/2015. Iată ce scrie, negru pe alb, în referatul de specialitate atașat proiectului de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței CL Craiova din 17 decembrie 2015: „Cuantumul tarifelor propuse pentru anul 2016 este egal cu cuantumul taxelor aprobate pentru anul 2015, fără modificări de structură sau valori. Pornind de la o analiză efectivă a costurilor, ținând de contextul economico-social actual, a rezultat că tarifele în forma propusă pot susține Bugetul de Venituri și Cheltuieli aferent anului 2016“.
În fapt, tarifele au rămas neschimbate, cu excepția unuia singur. În anexa HCL, tariful pentru terenul „neamenajat“ al sectorului de produse second-hand a scăzut de la 1 leu/mp/zi la 0,50 lei/mp/zi. Practic, s-a înjumătățit.

Ne-am mirat şi noi de ce acest lucru a trebuit să fie ascuns prin hârtii, iar modificarea a fost sesizată chiar de comercianți. Așa ne-am dumirit cum stau lucrurile cu taxarea în cel mai mare târg de haine vechi din Oltenia. În ședința CL din 17 decembrie, se propuneau ajutoare de 1.000 lei/comerciant. Jurnaliştii Gazetei de Sud au semnalat că mulți comercianți nu aveau buletine și că, dacă nu mai dețineau bonurile taxate în ziua incendiului, aceștia nu puteau dovedi că le-a ars marfa. Strategia autorităţilor trebuia să se schimbe. Primăria a livrat pe piaţă o listă cu 250 de semnături de la comercianții care renunțau la ajutoare. În scrisoarea adresată autorităților, comercianţii avansau cu recunoştinţă mulţumiri că „taxa de comercializare s-a înjumătățit“.

A fost momentul în care s-a descoperit „șmecheria“ despre care nu îmi amintesc să se fi vorbit în ședința CL Craiova din 17 decembrie 2015. Deși referatul de specialitate spunea că „tarifele“ au rămas la fel, în anexa HCL ele se reduceau la jumătate pentru comercianții de haine second-hand. Nici un consilier municipal nu s-a scandalizat.

Este de la sine înţeles că, pentru condiții egale oferite comercianților, trebuie percepute şi taxe-tarife egale. Or de ce, la Craiova, taxăm diferit comercianții de legume-fructe/diverse față de comercianții de produse second-hand, deși toţi își desfășoară activitatea în spații „neamenajate“? Ca să nu mai spunem că toți comercianții de legume-fructe, pe persoană fizică, riscă amenzi consistente dacă nu dețin atestate de producător și carnete de comercializare.

Se pune întrebarea logică: atunci ce autorizații trebuie să dețină cei care vând haine vechi în Târgul Municipal Craiova? Într-un răspuns către GdS, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) susține că aceştia trebuie să dețină autorizații și să emită bonuri fiscale. Ce spune SC Piețe și Târguri Craiova SRL? Continuă să susțină că activitatea din acest sector nu este permanentă, ci una sezonieră, comercianții fiind taxați în regim de „talcioc“. Am căutat să vedem cum este reglementată activitatea de „talcioc“ din Târgul Municipal Craiova, însă nu a fost chip să găsim regulamentul de organizare și funcționare al târgului, obligatoriu prin HG nr. 348/2004, privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice (art. 24, alin 1).

Pe site-ul societății (www.pietecraiova.ro) găsim regulamentele pentru toate piețele din oraș, mai puțin pentru târg. Totuși, textul de lege, preluat în regulamentul societății, ne spune (art. 44, lit. f) că talciocurile sunt „locuri delimitate de autoritățile publice locale, organizate săptămânal sau periodic, destinate vânzării obiectelor personale ale persoanelor fizice“. Din câte se vede, activitatea de acolo nu se desfășoară „săptămânal“ sau „periodic“, ci zilnic. „Obiectele personale“ vândute zilnic, cu tonele, sunt iarăși discutabile.

Admitem că autoritatea locală poate să stabilească taxe preferențiale pentru anumite tipuri de comerț, considerate defavorizate. Această activitate ar trebui însă derulată în baza unui regulament de funcționare, clar și precis. Până atunci însă, în lipsa transparenței, consider că diferențierea, fără criterii, a comercianților, nu-și are rostul. Corect ar fi ca și ceilalți comercianți, care derulează activități în locuri „neamenajate“, să beneficieze de taxe de 0,5 lei/mp/lună. Doar CL Craiova poate decide acest lucru, în urma unor dezbateri. Vor avea aleșii noștri curajul să ridice mănușa sau vor avea în continuare „ochelari de cal”, preocupați doar de chestiunea arzătoare a alegerilor locale?