Casa de oaspeţi a judeţului Gorj „Barbu Gănescu“, de la Târgu Jiu, va fi parte componentă a proiectului de realizare a Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi“. La sediul Consiliului Județean (CJ) Gorj a avut loc, la sfârşitul săptămânii trecute, o întâlnire de lucru între președintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, și Dragoș Neamu, consilier pentru muzee și industrii culturale și creative, în cadrul Ministerului Culturii, având ca temă înființarea, la Târgu Jiu, a Muzeului Național „Constantin Brâncuși“, în baza Legii nr. 199/2015.
Ministerul Culturii și Consiliul Județean Gorj au conlucrat încă din etapa de emitere și aprobare a actului normativ, în prezent aflându-se în faza de selectare a variantei optime pentru realizarea obiectivului de investiție. În cadrul primelor discuții s-a stabilit metodologia comună de lucru pentru înființarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși“ la Târgu Jiu, pornind de la deschiderea totală față de orice soluție de lucru luată în considerare de echipa proiectului.
Surse de finanţare
S-a evidențiat necesitatea identificării surselor de finanțare precum și posibilele negocieri cu cei interesați să investească sau să contribuie la realizarea muzeului, în regim de parteneriat public-privat. S-a convenit că o astfel de instituție muzeală nu poate fi realizată oricum, doar pentru a bifa o lege, fiind necesare investiții umane și financiare foarte mari, în așa fel încât aceasta să fie adaptată tendințelor secolului XXI.
Conform specialiștilor din domeniul muzeal, investiția nu se poate finaliza în câteva luni deoarece implică, pe termen mediu, un proces intens de planificare și de conceptualizare (legea nu prevede un termen de finalizare). În acest sens, procesul de realizare a Muzeului Național „Constantin Brâncuși“ la Târgu Jiu a fost demarat, iar imobilul Casa „Barbu Gănescu“ va fi parte componentă a proiectului.
Casa în care a locuit Brâncuşi
Casa „Barbu Gănescu“ este monument istoric. În imobilul respectiv a locuit sculptorul Constantin Brâncuşi, în perioada 1937 – 1938, când a realizat la Târgu Jiu Ansamblul „Calea Eroilor“, compus din operele Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Fără Sfârşit. Imobilul a fost înregistrat la sfârşitul secolului XVIII-lea în proprietatea slugerului Barbu Gănescu, apoi, la sfârşitul secolului XIX, a intrat în proprietatea guvernatorului Băncii Naţionale de la acea vreme, Ion Bărbulescu, după care a trecut în proprietatea moştenitorilor acestuia, Nicoliţa Bărbulescu, Ion Scutaşu şi alţii (fostul primar al oraşului Târgu Jiu, Constantin Bărbulescu). Între anii 1931-1933, Constantin Bălănescu a restaurat şi transformat radical imobilul, sub supravegherea arhitectului Iulius Doppelleiter, care contribuie la decoraţia exterioară şi la distribuţia încăperilor. S-a menţinut stilul arhitectonic cu pridvoare, stâlpi-coloane cilindrice din piatră, arcuri în acoladă, tavane din grinzi de lemn şi dulapi realizaţi ornamental şi s–a amenajat parcul aferent clădirii. În anul 2003, imobilul a fost amenajat la demisol, ca spațiu pentru informarea şi pregătirea funcţionarilor publici, iar la parter, ca spații de cazare-protocol. Edificiul are o arhitectură specifică conacelor boierești din a doua jumătate a secolui XVIII. În „Dormitorul din nord-vest“ există pe peretele din est, la circa 1,5 m de pardoseală, icoana reprezentând Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, având dimensiunile de 87 cm lăţime şi 97 cm înălţime, executată la comanda fostului proprietar Constantin Bălănescu și realizată de pictorul Iosif Keber, frescă în stil specific bizantin. Construcţia a fost realizată din zidărie cu piatră de râu şi cărămidă, având la exterior tencuieli decorative, pridvoare cu stâlpi – coloane cilindrice din piatră, arcuri în acoladă, tavane din grinzi de lemn şi dulapi realizaţi ornamental. Planşeele de la demisol sunt parte din bolţi de cărămidă şi parte din beton armat. Acoperişul este din lemn, iar învelitoarea este din ţiglă de tip „solz“.
