de la Alege TV, că s-a diminuat fenomenul muncii „la negru“, dar a crescut fenomenul muncii semideclarate, numită munca „la gri“ (FOTO: Lucian Anghel)
Șeful ITM Dolj spune că din estimările instituției reiese, cu aproximație, ce procent din forța de muncă din Dolj ar reprezenta muncă clandestină. În plus, în cazul a circa 80 de firme s-au înaintat organelor de cercetare actele pentru întocmirea de dosare penale, firme la care s-au descoperit mai mult de cinci angajați că lucrau „la negru“, aspect care constituie infracțiune.
Neregulile pe piața muncii sunt multe și diversificate.
Potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), în Dolj sunt aproximativ 147.000 de salariaţi.
Inspectorul-șef al ITM Dolj, Cătălin Mohora, a precizat, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la Alege TV, că estimările instituției arată că aproximativ 10% din forța de muncă a județului Dolj activează fără forme legale. Chiar dacă fenomenul este în scădere față de alți ani, acest procent este alarmant. „Până acum, estimam undeva la 13-15% din forța de muncă din județ ca muncind fără forme legale. Acum, estimările noastre arată că aproximativ 10% din forța de muncă reprezintă muncă «la negru». Noi suntem transparenți și vă spunem că verificăm domeniile care creează cele mai mari probleme. Acestea sunt domeniile de activitate cele mai sensibile, cum ar fi: construcții, prestări servicii, alimentație publică, industrie ușoară“, a spus Mohora, care a adăugat și agricultura, și firmele de pază pe lista domeniilor în care se găsesc angajați fără acte legale. El a spus că aceste estimări se fac în funcție de numărul de controale, raportat la societățile controlate și la numărul de persoane fără forme legale depistate de ITM Dolj.
În plus, au fost găsite și multe firme la care existau peste cinci persoane, la fiecare dintre ele, fără forme legale. De la începutul anului și până acum, Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj a descoperit circa 170 de persoane care lucrau fără ca angajatorii să le fi întocmit contracte individuale de muncă. Fenomenul este în scădere față de alți ani, când erau depistate 400-500 de persoane pe an, fără contracte de muncă legale. În schimb, a crescut fenomenul muncii semideclarate, așa-zisa muncă „la gri“, în sensul că oamenii lucrează opt ore pe zi sau chiar mai mult, dar în acte au trecute doar două – trei ore pe zi, respectiv salariul diminuat, pentru a nu mai plăti angajatorii mulți bani la stat.
Dosare penale pentru 80 de firme
În cazul a circa 80 de firme s-au înaintat organelor de cercetare actele pentru întocmirea de dosare penale, firme la care s-au descoperit mai mult de cinci angajați că lucrau „la negru“, aspect care constituie infracțiune. În astfel de cazuri, ITM nu mai aplică amenzi pentru muncă „la negru“, dar întocmește documentarea pe care o transmite organelor de cercetare penală, în speță parchetelor, pentru a se efectua cercetările în cazul presupusei infracțiuni. Cătălin Mohora a precizat că această „portiță“ legislativă prin care nu li se aplică amenzile pentru muncă „la negru“ firmelor care au fost descoperite cu cinci persoane și mai multe care lucrau fără acte le permite acestor firme să fie încurajate să aibă astfel de practici. „Noi le putem amenda, dar pentru încălcarea normelor de sănătate și securitate în muncă, pentru neînregistrarea în REVISAL sau pentru alte abateri pe care le descoperim, dar nu pentru munca nedeclarată“, a spus inspectorul-șef al ITM Dolj.
Cătălin Mohora a evidențiat că angajații trebuie să ceară un exemplar al contractului individual de muncă, la angajare, și trebuie să știe că orice modificare a acelui act se poate face doar cu acordul salariatului și doar cu semnătura acestuia.
Ce amenzi se aplică firmelor care au angajați fără acte
Acolo unde există până la cinci persoane fără forme legale de muncă la același angajator, inspectorii ITM care descoperă neregula aplică amenzi, care pleacă de la 10.000 de lei și pot ajunge la un maximum 20.000 de lei. „De la începutul anului și până acum, ITM Dolj a aplicat amenzi de 840.000 de lei doar pentru munca «la negru» depistată“, a precizat inspectorul-șef al instituției. Sunt situații în care oamenii figurau în REVISAL ca fiind angajați, dar nu aveau contractul întocmit în formă scrisă, caz în care firmele la care lucrau primeau doar un avertisment de la ITM, nu și o amendă.
