6.7 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCraiova - centrul soluţiilor pentru mediul de afaceri

Craiova – centrul soluţiilor pentru mediul de afaceri

Antreprenorii și auto­ritățile au propus soluții pentru îmbunătățirea activității firmelor în cadrul dezbaterilor „Parteneri pentru dezvoltare“, organizate la Craiova.

În cadrul dezbaterilor între mediul de afaceri local și central și autorități, dezbateri ce au fost organizate la Craiova, s-au făcut propuneri de îmbunătățire a relației firmelor private cu statul, dar și de legi care ar sprijini concret mediul investițional.
Conferința care au avut loc la Craiova, pe 19 noiembrie, a fost a X-a ediţie a Dezbaterilor „Parteneri pentru Dezvoltare“, cu tema „Dezbaterea planurilor de dezvoltare și prioritățile investiționale în județul Dolj“, organizată de Curierul Naţional împreună cu Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR) și Patronatul Presei Locale din România (PPLR). Astfel de dezbateri se organizează în fiecare județ al țării, având drept scop, pe de o parte, cunoașterea oportunităților investiționale în fiecare județ, iar, pe de altă parte, aducerea la cunoștința autorităților a propunerilor concrete care vin de la mediul de afaceri, a dificultăților pe care firmele private le întâmpină.
Secretarul general al UGIR, Ștefan Rădeanu, care a fost și moderatorul dezbaterilor, a precizat că, dacă după acest gen de conferințe organizate la Craiova se vor crea fie și doar două locuri de muncă, atunci ar fi un mare câștig pentru societate.

Firmele participă la licitații doar dacă își plătesc subcontractorii

Directorul Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație (OTIMMC) Craiova, Radu Ghinea, care provine din mediul de afaceri, a precizat că de doi ani de când este șef al OTIMMC Craiova a încercat să devină „vocea IMM-urilor în comisiile interministeriale, și anume în guvern“. El a spus că au existat o serie de modificări legislative, care au pornit de la Craiova, după discuții cu mediul local de afaceri, dezbateri la care au participat și diverși secretari de stat din ministerele care au rol de decizie pentru mediul de afaceri.
În cadrul programului „Antreprenor pentru o zi“, mai mulți directori de prin ministerul de resort care se ocupă de IMM-uri care au lucrat toată viața la stat, dar care propuneau diverse măsuri ce vizau mediul economic fără să fi lucrat măcar o zi la privat au fost duși în teritoriu să discute timp de o zi cu mediul de afaceri, pentru a afla care sunt cu adevărat problemele din economia reală a spus Radu Ghinea. OTIMMC a propus ca una din băncile de stat din România, Eximbank, să se transforme în bancă de dezvoltare pentru IMM-uri, care ar avea un rol de bancă-tampon pentru IMM-uri. „În ce constă acest rol al băncii? IMM-urile care vor să acceseze fonduri guvernamentale, dar și fonduri europene au de așteptat până aceste fonduri le sunt rambursate. Fie că au cheltuieli, fie, în cazul în care firmele care aplică la programele noastre trebuie să își facă investiția integrală, urmând ca noi să le decontăm ulterior acea investiție. Banii vin destul de greu de la bugetul statului sau de la fondurile europene. Dacă ar exista bănci cu rol de «buffer» (tampon -n.r.), atunci IMM-urile și-ar lua banii direct de la bancă, iar noi apoi ar urma să rambursăm direct băncii“, a arătat Radu Ghinea.
El a mai evidențiat că, de anul acesta, firmele se pot înscrie la diverse licitații doar dacă depun dovada a ANRMAP că și-au achitat obligațiile către firmele care au subcontractat lucrări de la antreprenorul general sau de la alții care lucrează la un obiectiv investițional. Dovada că s-au plătit banii se face prin proces-verbal semnat de subcontractori. „Ce s-a întâmplat? Sunt firme mari care merg la licitații, sunt abonate la contractele cu statul și câștigă la prețuri foarte mici, urmând să subînchirieze acele lucrări, către IMM-uri. IMM-urile făceau lucrările, dar nu-și mai primeau banii de la firmele mari, în multe cazuri. Acum, societățile care participă la licitații sunt obligate să facă dovada stingerii debitelor către firmele subantreprenoare“, a explicat Radu Ghinea.

Modificări fiscale, în favoarea firmelor

Un succes al firmelor în fața statului este considerat acela că prin noul Cod Fiscal se arată că, dacă ai mai mulți bani de încasat de la stat decât ai de dat, atunci nu se consideră că mai ai datorii la stat. Până acum exista o anomalie de acest gen, care făcea ca multe firme să fie descalificate de la fonduri guvernamentale sau europene, pe motiv că ar fi avut datorii la stat. De fapt, statul avea să le ramburseze mai mulți bani decât datorau acele firme.
„Am fost nevoiți anul acesta să respingem de la finanțare un procent de aproape 40% din solicitanți, deoarece aveau datorii de câteva sute de lei noi către buget, dar respectivele firme aveau de încasat de la buget câteva mii de lei sau chiar mai mult, din rambursarea TVA-ului“, a explicat directorul OTIMMC Craiova.
De asemenea, prin noua legislație fiscală s-a introdus obligativitatea ca Fiscul să acorde IMM-urilor interpretarea legii în favoarea firmelor, în cazul unui eventual control. La solicitarea patronatelor din HORECA, se încearcă introducerea unui impozit forfetar în acest domeniu de activitate.

UGIR Dolj a venit cu propuneri pentru agricultură

Președintele UGIR Dolj, Tudor Rădulescu, a propus în cadrul dezbaterilor de joi ca finanțările care se fac pentru agricultură să se realizeze pentru a încuraja crearea de centre de păstrare și de desfacere a produselor agricole. El a mai propus investitorilor potențiali înființarea de baze de depozitare a cerealelor pe cursul Dunării.
„Pentru potențialii investitori, important este să aibă în vedere un posibil lanț de silozuri. Lanțurile de silozuri le-am propune în porturile dunărene, pentru a depozita cerealele direct recoltate din câmp, iar marfa ar fi încărcată în barje, trimisă în portul Constanța și este destinată exportului. Crearea de silozuri așa cum recomandă UGIR ar putea să conducă la exporturi de cereale de 2,5 milioane de tone pe an“, a precizat Tudor Rădulescu.

Alternative la împrumuturile bancare

Altă persoană participantăla dezbaterile organizate joi la Craiova a prezentat oamenilor de afaceri doljeni și autorităților o alternativă la finanțarea prin credite bancare.
Este vorba despre atragerea de obligațiuni de pe piața de capital, a arătat Valentin Miron, președintele VMB Partners, companie specializată în structurarea de obligațiuni. Practic, primăriile emit obligațiuni municipale, iar diverse persoane fizice și juridice le pot achiziționa de pe piața de capital, respectiv de pe Bursa de Valori București.
„Au apărut până în momentul de față peste 70 de finanțări ale autorităților locale, de pe Bursă. Totalul sumelor atrase de pe Bursă de autoritățile locale depășește 1,1 miliarde de euro în momentul de față. Dar avem și companii care au strâns necesarul de finanțare de pe Bursă“, a menționat reprezentantul firmei specializate în valori mobiliare.
El a explicat că, dacă o firmă deține economiile în bancă, atunci ar încasa o dobândă de 1% sau chiar mai puțin. Dacă firma s-ar împrumuta de la aceeași bancă, atunci dobânda ce ar fi încasată de instituția de credit respectivă ar fi de 5-6% pe an. Dar dacă firma ar face rost de capital achiziționând obligațiuni municipale care să fie răscumpărate la o dobândă undeva între cele două marje amintite anterior, „atunci ar fi un mare câștig pentru ambele părți, dacă, să zicem, dobânda la obligațiuni ar fi de 2%“, a spus specialistul amintit.

Eliminarea ștampilei, un câștig pentru mediul de afaceri

De la 1 iulie 2015 a fost eliminată ștampila de pe documentele oficiale, acesta fiind considerat un câștig uriaș pentru mediul de afaceri, a spus șeful OTIMMC Craiova, Radu Ghinea. România fusese singura țară din UE unde era obligatorie ștampila atât în relația cu autoritățile statului, cât și în relațiile cu partenerii de afaceri. Actualmente, există multe firme care pun ștampila pe documente din obișnuință, dar și anumite instituți care cer documente ștampilate de la firme.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS