22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljAsociaţia Surzilor din Craiova stă pe un butoi de pulbere

Asociaţia Surzilor din Craiova stă pe un butoi de pulbere

Doljenii cu deficienţe de auz se întâlnesc, de câtva timp, la lumina lanternelor
Doljenii cu deficienţe de auz se întâlnesc, de câtva timp, la lumina lanternelor

Cei aproximativ 200 de doljeni cu deficienţe de auz, membri ai Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România, filiala Craiova, sunt la un pas să rămână fără sediu. S-au trezit că au de achitat impozitul pe clădire pe ultimii cinci ani, peste 25.000 de lei. De două săptămâni îşi desfăşoară activitatea la lumina lanternelor. Totul din cauza instituţiilor statului, care au omis să aplice o prevedere din Codul Fiscal. Pe lângă problemele financiare, Asociaţia Surzilor s-a împărţit în două tabere, îşi adresează injurii, jigniri, ameninţări, au ajuns chiar și la procese.

Un control al Camerei de Conturi a obligat Direcția de Taxe şi Impozite din subordinea Primăriei Craiova să aplice legislația fiscală și să recupereze taxa pe clădire, deși această taxă a fost achitată mulţi ani de către RAADPFL. Acum, membrii Asociaţiei Naționale a Surzilor, filiala Craiova, sunt obligaţi să plătească retroactiv taxa, inclusiv cu majorări de întârziere, de aproximativ 2% pe lună. De când au aflat de sumele imense datorate la stat, între membrii asociaţiei au început dispute acerbe. Nu înţeleg a cui este vina și de ce au strâns aceste datorii imense.

Datorii de peste 25.000 de lei

575 de copii şi adulţi cu deficienţe de auz se află în evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj. Dintre aceştia, aproximativ 200 se întâlnesc periodic, de ani buni, la Asociaţia Naţională a Surzilor, filiala Craiova, de pe strada Nicolae Titulescu, bloc 19. Este locul în care aveau şansa să socializeze, să îşi spună problemele, să joace şah, să organizeze diferite competiţii. Au la dispoziţie un spaţiu generos, opt camere, în care organizaseră clubul asociaţiei.
„Până în 2014, impozitul pe clădire ştiam că este achitat de RAADPFL, de la care avem şi acest spaţiu închiriat. Ne-am trezit însă în 2014 cu o adresă de la Direcţia de Impozite şi Taxe cum că avem de plată pentru perioada 2011-2014 suma de 15.400 de lei. Apoi pentru anul 2014 am primit că avem de plată 1.600 de lei, iar pentru acest an 6.200 de lei. Am rămas blocaţi văzând cum peste noapte avem datorii care se ridică la zeci de mii de lei. La aceste sume plătim lunar şi 2% majorări de întârziere“, a povestit Agoston Ştefan, preşedintele Asociaţiei Naționale a Surzilor din Craiova.
De două săptămâni şi contractul dintre RAADPFL şi asociaţie a expirat, iar acesta nu va fi prelungit până nu vor aduce dovada plăţii impozitului datorat. Având în vedere că acest contract nu a fost reînnoit, în acest spaţiu al asociaţiei a fost întrerupt curentul electric. Deşi este aproape imposibil să îşi mai desfăşoare activitatea, marţea şi joia după-amiaza, oamenii vin cu lanternele ca să poată să petreacă totuși câteva ore împreună în aceste încăperi.

O asociație, două tabere, mai multe păreri

Unii dintre membrii acestei asociaţii a persoanelor cu deficienţe de auz ne-au chemat să vedem în ce condiţii îşi desfăşoară activitatea. Era ora 16.30, însă în camerele acestui sediu era deja semiîntuneric. Aproximativ 100 de craioveni care au probleme grave de auz s-au adunat în locul pe care de ani de zile îl frecventează. Sunt revoltaţi, nedumeriţi și nu înţeleg cum dintr-o dată asociaţia în care sunt înscrişi de ani este datoare la stat această sumă fabuloasă. Sunt oameni simpli care consideră că cineva i-a furat, cineva le-a „mâncat“ banii donaţi ca şi contribuţie. Sunt două tabere în acest moment: unii care îi acuză pe preşedintele actual al asociaţiei şi pe vicepreşedintă, iar ceilalţi – pe cei care au condus timp de aproape zece ani asociaţia.
„Nu avem nici o vină pentru aceste sume datorate la stat. Nu avem resursele necesare pentru a plăti aceste impozite. Membrii noştri sunt oameni care trăiesc, în general, din indemnizaţia de handicap, nu au mai mult de 650 de lei pe lună. Nu toţi membrii asociaţiei plătesc contribuţia anuală. Din cei aproximativ 200, doar 80 și-au plătit cotizația în ultimul an de când sunt preşedinte. În plus, cu banii din cotizaţii noi achităm chiria. La fiecare început de an facem o planificare a activităţilor pe care ni le propunem şi participăm astfel la diferite competiţii. Tot din aceşti bani plătim şi facturile la utilităţi până primim subvenţia de la Bucureşti. Avem documente pentru fiecare bănuţ cheltuit. Putem face dovada acestor bani. Cei care au condus asociaţia până în 2014 nu ne lasă să ne desfăşurăm activitatea, sunt interpreţi, însă nu stau de vorbă cu oamenii, ne jignesc, ne spun că suntem handicapaţi, manipulează membrii, şi-au confecţionat ilegal a doua ştampilă a asociaţiei fără aprobarea noastră. Avem membri care susţin că au plătit cotizaţia, însă în documente acele chitanţe nu au fost înregistrate. Ne dorim să vină cineva să facă un control pentru a vedea ce au făcut cu banii ani în şir. Noi, în numai un an, am zugrăvit, am amenajat, în condiţiile în care anterior nu se investise un ban în amenajarea asociaţiei. Fosta conducere, în schimb, le-a permis să vină zilnic la club, le-a spus că pot să nu achite cotizaţia, le-a permis să consume alcool în acest sediu“, a explicat şi Daniela Popa, vicepreşedinta Asociaţiei.
Disputa dintre cele două tabere nu este de neglijat. Nu de puţine ori, mulţi membri susțin că au fost îmbrânciţi, jigniţi, au ajuns chiar să se reclame între ei. Le este teamă să mai vină la club, mai ales acum în întuneric, pentru a nu fi bătuţi. Acuzaţiile nu se opresc aici, cel mai grav afectaţi medical îi acuză pe ceilalţi că au certificate de handicap fără a avea dreptul, că se prefac că sunt surzi.
„Toate problemele au apărut de când a venit actualul preşedinte. În loc să plătească impozit, şi-a luat salariu. A împărţit, practic, banii cu diferite persoane. Oamenii spun că vor să fie schimbaţi, vor să-şi aleagă altă conducere. Membrii noştri sunt oameni săraci care nu îşi permit să dea cotizaţii, nu au bani să îşi plătească datoriile la propriile locuinţe şi mulţi dintre ei sunt la un pas de a fi evacuaţi. Clubul acesta era locul în care se întâlneau şi uitau pentru câteva ore de probleme…“, a spus Vali Bercea, interpret, cea care timp de un deceniu a condus împreună cu soţul său Asociaţia.

De ce s-a ajuns aici?

Elena Bonescu, directoarea executivă a Direcției de Impozite și Taxe Craiova, susține că RAADPFL a plătit această taxă în locul Asociației Surzilor, filiala Craiova, încă de la începutul contractului, din 2011, și că a făcut acest lucru, deoarece așa a interpretat legislația (Codul Fiscal). Precizări care au lămurit problema au apărut în 2012, când s-a stabilit negru pe alb în normele de la Codul Fiscal că taxa o datorează utilizatorul final, în speță, Asociația Națională a Surzilor, filiala Dolj. Elena Bonescu spune că Direcția de Taxe și Impozite a observat faptul că RAADPFL plătea acești bani, deși nu trebuia și că s-a sesizat, dar, între timp, a venit Curtea de Conturi în control.
„Asociația trebuia să depună declarație de impunere la Taxe și Impozite, dar, pentru că nu a făcut-o, Direcția a calculat cât avea de plată, plus majorări de întârziere“, a precizat Elena Bonescu. Directoarea nu a putut explica de ce Direcția nu a somat Asociația că figurează cu datorii și a pus-o să plătească dintr-o dată o sumă foarte mare.
Articolul 249 din Codul Fiscal precizează: „Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, persoanelor juridice, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri“.
Asociația Națională a Surzilor este înființată pe baza OG nr. 26/2000, modificată, care se referă doar la persoane juridice de drept privat. Deci, Asociația nu este de drept public. O persoană juridică de drept public se înființează prin lege sau, ca excepție, prin acte ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege. În concluzie, Asociația nu poate fi scutită de taxa pe clădire.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS