După o perioadă zbuciumată în care diferite persoane au dorit să achiziționeze o bucată de pământ din suprafața Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Şimnic, acum apele s-au mai limpezit și din terenul stațiunii nu s-a pierdut nimic. Cei 56 de angajați muncesc să crească productivitatea pentru că de la autorități nu primesc nici un leu. Vacile de aici dau și câte 50 de litri de lapte pe zi fiecare. Grosul profitului vine din producția de sămânță, stațiunea din Șimnic fiind printre puținele din țară care produce lucernă de sămânță.
În Șimnic se află cea mai mare Staţiune de Cercetare din Oltenia, întinsă pe 2.310 hectare. Ferma de vaci de aici este de elită, ocupând primul loc la producția de lapte în cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice. În grajdurile stațiunii sunt vaci din rasa Holstein-Frize. În prezent, sunt 100 de vaci care se mulg și unele dau și câte 50 de litri de lapte pe zi fiecare. „Nuclelul actual de vaci provine dintr-un import făcut în 1977 – 1978 din Danemarca. Atunci au fost aduse 450 de animale specializate pe producția de lapte și carne. Odată aduse la Șimnic s-a continuat programul pentru îmbunătățirea producției de lapte și carne, iar acest lucru a funcționat până în anii ‘90. După aceea a trebuit să încercăm să transformăm rasa importată în una specializată pentru producția de lapte. Pentru acest lucru s-a importat material seminal din aproape toată lumea, din America, Israel, Franța, Olanda, Danemarca, Slovacia. Fluxul de gene adus la Șimnic a făcut să apară animale cu dezvoltare corporală diferită și cu producție de lapte mai mare. De la producția de 4.500 de litri de lapte în anii ‘80 s-a ajuns ca acum să avem producție de aproape 11.000 de litri de lapte într-un an“, a spus Vergil Motorga, medic veterinar și cercetător principal în cadrul stațiunii.
„Firmele producătoare de material seminal din România îl vând acum altor țări“
Numărul vacilor s-a redus în ultimii ani din cauza problemelor financiare. Cele care se află în stațiune ar putea să dea și mai mult lapte dacă s-ar asigura constant nutriția specială. „Avem 100 de vaci care se mulg, iar în total sunt 250 de animale anual. Avem unele vaci care dau și 50 de litri de lapte pe zi fiecare. Unele ar putea să dea și mai mult. Pentru asta ar trebui asigurate nutriția și întreținerea corespunzătoare, ar trebui modificate toate adăposturile. O vacă poate să dea și 60 de litri de lapte dacă trăiește într-un spațiu liber și are furaj pe măsură“, a adăugat medicul veterinar.
Ferma de la Șimnic a avut, în trecut, ca rol realizarea unor generații de tauri pentru însămânțările artificiale. Acest lucru a funcționat tot până în anii ‘90. „Genele valoroase aduse din import ar fi trebuit difuzate în masa taurinelor din zona de influență a stațiunii, județele limitrofe, adică la peste 100.000 de animale. După anii ‘90, deși am adus în continuare gene valoroase din import, taurii rezultați nu au mai ajuns să fie testați pentru reproducție, ci au ajuns la carne. Firmele producătorare de material seminal existente în România până atunci au fost vândute, iar rețeaua românească nu mai are acele unități care făceau testarea masculilor, realizau taurii și difuzau materialul pentru însămânțarea artificială. Acum firmele producătoare de material seminal din România nu sunt decât niște unități care vând materialul altor țări“, a declarat Vergil Motorga.
„Anual vindem cam 200 de tone de porumb și 2.000 de tone de grâu“
Stațiunea de Cercetare din Șimnic are o microfabrică unde prelucrează laptele. Asta înseamnă că realizează lapte pentru consum, smântână și brânză telemea. Produsele ajung pe piața din Craiova. Litrul de lapte este vândut cu 1,5 – 2 lei, iar kilogramul de brânză cu 10 lei.
Stațiunea este implicată și în obținerea de soiuri și hibrizi de grâu, porumb, floarea-soarelui, lucernă și de amestecuri de plante furajere de înaltă calitate. Cercetătorii de aici se bazează pe obținerea soiurilor care să se preteze la condițiile climatice din zonă și care să facă față concurenței produselor din alte state membre ale UE. „Avem cercetări cunoscute la nivel național și internațional. Suntem implicați în obținerea de soiuri și hibrizi de grâu, porumb, floarea-soarelui, lucernă și de amestecuri de plante furajere. Cel mai mare profit îl aducem din producția de sămânță. Suntem printre puținii din țară care producem lucernă de sămânță, în cantități mari, dar tot nu reușim să acoperim necesarul. Avem clienți fideli care cumpără de aici. În fiecare an vindem aproape 200 de tone de porumb și în jur de 2.000 de tone de grâu“, a explicat Constantin Bora, secretar științific în cadrul stațiunii.
Producția este tot mai afectată de schimbările climatice. Anul acesta, 160 de hectare de rapiță au fost terminate de grindină în trei minute, iar din cauza secetei a fost diminuată producția de grâu și porumb.
„Autoritățile nu ne ajută cu nimic“
Ani la rând, conducerea stațiunii a avut probleme cu cei care doreau să ia din teren, dar, în final, suprafața a rămas intactă. Stațiunea supraviețuiește din autofinanțare. Este considerată unitate de interes public, dar nu primește bani de la autorități. „Din fericire, am rămas cu aceeași suprafață. Nu a fost ușor pentru că au fost multe procese și destui oameni care aveau influență la diverse niveluri. Am avut chiar și fotbaliști care revendicau teren aici și nu suprafețe mici. Fiecare era intersat să ia 10 – 15 hectare. Unitatea este de interes public și, pentru că cercetarea științifică este de interes public, logic ar fi ca finanțarea să vină din bani publici. Niciunde în lume fondurile care se cheltuiesc pentru cercetare nu sunt recuperate din interiorul sectorului de cercetare, ci din afara lui. Atunci când pornești un proiect, la final trebuie să ai un rezultat care este implementat și așa apare și finanțarea. Autofinanțarea pe care o facem noi și bunul management ne fac să fim pe profit. În general, stațiunile din țară sunt falimentare. Autoritățile nu ne ajută cu nimic“, a precizat secretarul științific al stațiunii.
Foarte mulți bani se duc și pe achiziția de pesticide, îngrășăminte, ierbicide. Anul acesta, pesticidele au costat 600.000 de lei. Conducerea stațiunii a apelat la fonduri europene pentru dotarea laboratoarelor. Pe viitor, cercetătorii stațiunii speră să obțină alte soiuri și hibrizi care să reziste mai mult la secetă, dar și să îmbunătățească calitatea laptelui de vacă.
