21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljVarza de Moțăței, în piețele din toată țara

Varza de Moțăței, în piețele din toată țara

Comuna Moțăței din județul Dolj, una dintre cele mai mari atât ca întindere, cât și ca număr de locuitori, deține o adevărată comoară. Bogăția sa este terenul, deosebit de fertil, despre care localnicii obișnuiesc să spună că orice plantezi pe el dă roade.

Fostă moșie a boierilor Romanescu, comuna Moțăței este acoperită astăzi de culturi de varză. Toamna sunt recoltate de aici mii de tone de varză albă, care ajung apoi pe piețele din multe orașe. Încă de la intrarea în localitate, atrage atenția câmpul cu întinderi mari de varză. Și în grădinile caselor, pe alocuri, cultura de varză a înlocuit vița-de-vie. „Majoritatea cetățenilor, și asta înseamnă un număr destul de mare, sunt cultivatori de varză, începând cu cea în tunele, varza timpurie, până la cea de toamnă. Nu numai această cultură caracterizează Moțățeiul. Oamenii cultivă și roșii, castraveți, ardei, pepeni. Aici activitatea în legumicultură este intensă. Lumea muncește“, a precizat primarul comunei Moțăței, Constantin Enea.
O pornim pe ulițele satului Moțăței. În grădinile oamenilor zărim culturi de varză. La marginea satului, aceeași imagine: întinderi de varză la tot pasul. Ajungem, conduși de unul dintre localnici, la poarta gospodăriei unui mare producător. Cultura sa se întinde pe o suprafață de 35 de ari. Legumicultura este o îndeletnicire de familie, căci așa e obiceiul la Moțăței. „De când m-am născut am dat cu ochii de legume“. Acesta este răspunsul pe care îl primim din partea lui Jean Arnăutu, dar și din partea oamenilor locului când îi întrebăm de ce au ales legumicultura. Această îndeletnicire, o sursă de supraviețuire pentru ei, nu mai reprezintă nici un secret. Au învățat să își facă singuri răsadurile. Au deprins tainele unor recolte timpurii de varză și ne vorbesc astăzi de plantarea verzei în tuneluri. Nu au decât o lună liberă pe an, atunci când trag linie, fac calcule, pentru ca apoi să o ia de la capăt, căci legumicultură știu să facă cel mai bine, și apoi aceasta este ocupație care le aduce o pâine albă pe masă. „Lucrăm din decembrie până în octombrie. Semănăm varza de primăvară prin decembrie, până în Crăciun. Apoi o repică prin ianuarie, după Sfântul Ion, pentru ca pe la sfârșitul lui februarie, începutul lui martie să o plantăm în sistem protejat. Noi îi spunem tunel. Apoi ne ocupăm de cultura de vară și pe urmă de cea de toamnă. Avem solarii în care semănăm, solarii în care repicăm. E mult de muncă“, explică Jean Arnăutu.
Varza de Moțăței ajunge în multe locuri, la Hunedoara, Timișora, Târgu Jiu. Legumicultorii se plâng însă de prețul mic la care sunt nevoiți să își vândă marfa. „Noi muncim, cultivăm, recoltăm. Câteodată producția este bună, alteori nu. Uneori prețul a fost așa mic că o vindeam la angro cu 20 de bani. Nu ne-am permis în acele condiții să plătim oameni să o recoltăm, să investim în motorină ca să o ducem la piață. Am băgat discul atunci. Indiferent dacă este un an mai bun sau mai prost, noi producem. Greul vine atunci când trebuie să o vindem. Mergem cu marfa în piețele comunale sau o dăm la angro la un preț de nimic“, explică Jean Arnăutu.

Cultivarea legumelor, activitatea de bază a localnicilor din Moțăței

Culturile de varză sunt predominante în comuna Moțăței. Pentru că bogăția comunei Moțăței este pământul, căci solul este bogat în cernoziom și face ca tot ceea ce se cultivă să dea roade, legumicultorii au început să cultive și ardei, gogoșari, vinete, roșii și castraveți. Și-au făcut solarii pentru a putea avea control asupra producțiilor. Este și cazul lui Cornel Etegan. În urmă cu cinci ani a început să cultive în sistem protejat roșii și castraveți, iar astăzi lucrează o suprafață de 1.500 de metri pătrați. „Legumicultura e o tradiție de familie. De mic copil fac acest lucru și cu asta continuăm să ne îndeletnicim și în ziua de astăzi, pentru că alte locuri de muncă nu există în comuna Moțăței. Am optat pentru solarii pentru că așa putem controla culturile, nu mai suntem doar la mâna naturii“, a precizat Cornel Etegan. În solariile sale se recoltează în acest an, pentru a cincea oară, castraveții. „Culegem până pică bruma, în luna noiembrie“, primim lămuriri. Ca și în cazul verzei, lipsa unei piețe de desfacere dă mari bătăi de cap producătorului. „Noi facem legumele, dar când trebuie să le vindem e mai greu. Lanțurile de magazine nu ne bagă în seamă. Mergem cu marfa pe la piețele comunale și când strângem mai mult mergem la Deva, Târgu Jiu. O făbricuță de prelucrare a legumelor ne-ar ajuta mult. Am vinde marfa la un preț mai avantajos și în condiții mai bune“, a spus Cornel Etegan.
Până când se va crea o piață de desfacere, localnicii din Moțăței sunt nevoiți să plece cu camioanele încărcate cu varză, roșii, castraveți în piețele din toată țara.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS