de modernizare a Parcului „Romanescu“ (Foto: GdS)
Scandal uriaș ieri în Consiliul Local pe banii pe care ar trebui să-i cheltuiască Primăria Craiova din bugetul local pentru modernizarea Parcului „Romanescu“. Mai mulți consilieri au acuzat municipalitatea că a întârziat punerea în aplicare a proiectului care trebuia finanțat din fonduri europene și, din acest motiv, nu se va putea finaliza până la sfârșitul anului, termenul-limită impus de Uniunea Europeană. Consecința, firma care a câștigat licitația pentru reabilitare nu va avea timp să cheltuiască decât o parte din banii puși la dispoziție, iar diferența va trebui acoperită din bugetul local. Cât anume, nu știe decât Dumnezeu. Dacă e vreme bună, cât mai puțin, dacă e vreme rea, cum se preconizează, cât mai mult. Primăria s-a apărat spunând că nu a întârziat nici o zi proiectul și că de vină pentru această situație sunt legislația și birocrația.
Privit inițial ca un bonus pe care îl putea primi Craiova din fonduri europene, proiectul de modernizare a Parcului „Romanescu“ stârnește polemici între consilierii locali și primărie. Fosta administrație nu a prins parcul în proiectele concepute pentru atragerea fondurilor europene pe perioada 2007-2013. Profitând de o prevedere a regulamentului european care îi dădea posibilitatea să introducă și alte proiecte care să fie finanțate din economiile realizate la licitațiile de la celelalte obiective de investiții, actuala conducere a primăriei s-a gândit să modernizeze și Parcul „Romanescu“. În principiu, este vorba despre schimbarea stâlpilor de iluminat, de montarea unor camere de supraveghere, de asfaltarea aleilor sau de reabilitarea lacului și a cascadelor. Totul depindea însă de câți bani rămâneau de la celelalte licitații. Mai simplu spus, dacă orașului i s-a aprobat pentru investiții din fonduri europene suma de o sută de milioane de euro, de exemplu, din care putea finanța zece proiecte, la licitațiile organizate firmele ofereau tarife mai mici datorită concurenței, deci cele zece proiecte au costat nu o sută de milioane, ci 90 de milioane de euro. Diferența de zece milioane putea fi folosită de primărie pentru un alt proiect. Implementarea lui depindea însă de viteza cu care se mișcau cei din administrația locală și de momentul finalizării celorlalte licitații demarate.
Primăria a prins de veste cam de prin 2013 că ar putea face economii și își făcea planul că îi vor rămâne la dispoziție aproximativ 20 de milioane de euro. Pe parcurs, și-a dat seama că suma este mai mică, și atunci a început demersurile. Primul pas a fost făcut pe 27 februarie 2015 când a semnat contractul de finanțare a proiectului cu reprezentanții Ministerului Dezvoltării și ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia. Termenii erau următorii: durata de implementare a proiectului – zece luni (până pe 31 decembrie), iar valoarea totală a proiectului – 68.531.116 lei, respectiv 15.621.408 euro. Din această sumă, primăria urma să suporte din bugetul local 15,2 milioane de lei. Diferența, care reprezenta grosul banilor, adică 53,2 milioane de lei, trebuia plătită din fonduri europene.
Încurcați în procente
Cum timpul era cel mai mare dușman al proiectului, primăria a început procedura de desemnare a firmei care să reabiliteze parcul. Termenul de execuție a lucrării a scăzut la patru luni. În aprilie a depus documentația în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, iar ofertele au fost depuse la începutul lunii iulie. Timpul a trecut, iar oficialii își luaseră gândul că proiectul va mai putea fi implementat, având experiența celorlalte licitații unde contestațiile dintre firme au întârziat proiectul cu câteva luni. Cu Parcul „Romanescu“, primăria a avut noroc. Nici una dintre firme nu a depus contestație, fie pentru că nu a avut motive, fie pentru că nu a dorit să se lege la cap cu un proiect aflat pe muchie de cuțit. Așa că, în septembrie, primăria făcea ceea ce nu credea că se va mai întâmpla: declara câștigător consorțiul de firme compus din SC Mitliv Exim SRL – SC Civitas Systems SRL – SC R&A Partners SRL, care avea patru luni la dispoziție să-l termine, conform caietului de sarcini, dar numai două luni și jumătate pentru ca el să fie finanțat majoritar din fonduri europene. Primăria a suprasolicitat atunci și a încercat marea cu degetul: a cerut firmei să-și asume că-l termină până la finalul anului. A fost refuzată categoric, firmele spunând că nu sunt de acord cu reducerea termenului de patru luni. În atare situație, primăria se vedea obligată să plătească din bugetul local tot ceea ce nu reușea firma să finalizeze până la sfârșitul anului. De fapt, aici este cheia întregului proiect: cât de repede se vor mișca firmele pe șantier. În funcție de acest lucru, din bugetul Craiovei se vor plăti mai mulți sau mai puțini bani. Ceva tot a obținut primăria de la consorțiul de firme, și anume asumarea faptului că va reuși să absoarbă circa 45% din banii europeni, deși primăria încercase să obțină un procent mai mare, de 60%. Ca să poată merge mai departe însă, primăria avea nevoie de votul consiliului local pentru aprobarea plății banilor din bugetul local pentru restul de lucrare începând din 2016. Și de aici au început și disputele în ședința de ieri. Nimeni nu a înțeles cât va plăti, de fapt, primăria din banii craiovenilor. Deși primarul Olguța Vasilescu a avansat un procent de absorbție de 45% din fonduri europene, în realitate suma poate varia, potrivit raportului în care se menționează graficul de execuție asumat de asocierea de firme. Pe scurt, suma totală a proiectului este de 68,5 milioane de lei, din care 53 de milioane de lei vin de la UE, iar 15 milioane de lei de la bugetul local. Conform graficului de execuție propus de firme, în ultimele două luni ale proiectului se vor executa lucrări în valoare de 39,4 milioane de lei. Nu se spune dacă din fonduri europene sau din valoarea totală, pentru că, pe firme nu le interesează de unde vin banii. Dacă se raportează la suma totală, rezultă că, în primele două luni, adică până la finalul anului, firmele vor executa lucrări de 29,1 milioane de lei. Acești bani pot proveni fie numai din fonduri europene, fie pot fi și fonduri locale. Dacă raportăm această sumă la valoarea totală, procentul de realizare a proiectului asumat de firmă este de 43%. Dacă banii provin numai din fonduri europene, vorbim de o prezumtivă absorbție a fondurilor europene de 54%.
Absorbantul Mitliv și asociații
Trei dintre consilierii prezenți la ședință au acuzat primăria că orașul va pierde fonduri europene din cauza lentorii cu care s-a mișcat. „Pe necunoscutele pe care ni le dați acum, contribuția primăriei va crește de la 3,45 milioane de euro la nouă milioane de euro. Mi se pare o sumă extrem de mare, pe care noi ne-o asumăm ca și cheltuială“, a spus consilierul PNL Pavel Badea. „Este un proiect benefic, însă consider că suportarea unei sume de 30 de milioane de lei anul viitor va bloca bugetul de investiții. Să suporte municipiul Craiova șapte milioane de euro din fonduri proprii pe acest proiect pentru că nu va fi finalizat la termen este o împovărare“, a spus și consilierul UNPR Teodor Sas. „Cineva se face vinovat de neducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. Mi se pare incorect modul în care s-a tratat acest subiect“, a spus și consilierul independent Ionel Pană. Primarul Olguța Vasilescu a replicat spunând că nu a fost nici o zi de întârziere. „Proiectul nu a existat anterior, ne-am hotărât să-l depunem în martie 2013, când am văzut că nu vor mai fi axe deschise pentru parcuri din 2014. Este ultimul tren. Nu s-a întârziat absolut deloc. Inițial, în 2013, nu știam care va fi suma care va rămâne din economii, pentru că a trebuit să așteptăm să se finalizeze toate licitațiile. S-a făcut un Studiu de Fezabilitate, proiectul ajungea la aproximativ 20 de milioane de euro, nu s-a economisit atât de mult, s-a refăcut SF-ul ca să se ajungă la aproximativ zece milioane de euro cu o parte de cofinanțare. A durat perioada de licitații, am ajuns în situația în care s-a finalizat, dar proiectul, așa cum fusese gândit, ar fi trebuit să dureze un an (…) Am întrebat firma dacă este de acord să execute mai devreme, dar nu se poate, pentru că este vorba de sute de stâlpi de iluminat și de kilometri de gard care trebuie cumpărați și nu există un producător care să asigure o producție atât de mare. Firma a spus că își asumă doar 40%, dar este foarte posibil să absoarbă 60-70%. Acum avem varianta în care absorbim câteva milioane de euro din fonduri europene până la sfârșitul anului sau varianta de a face totul pe banii municipalității“, a spus primarul. „Am pierdut șase luni pe aceste proceduri, iar asta ne costă pe noi, pe craioveni, peste nouă milioane de euro. Cei implicați trebuia să aibă mult mai multă grijă“, i-a răspuns Badea. „Când o să fiți dumneavoastră primar, o să învățați și legislație. Până atunci, creditați-i pe colegii noștri că știu foarte bine ce fac. Documentația stă 56 de zile pe SEAP, așa este obligatoriu. Urmează validarea de la ANRMAP, procedurile de clarificări. Singura întârziere a fost că a trebuit să așteptăm toate celelalte licitații“, a replicat Vasilescu. „Eu vin din mediul privat și am accesat fonduri europene“, s-a apărat Badea. „Vă mai explic o dată, că poate pricepeți (…) Înțeleg că trebuie să fiți Gică Contra pentru că așa prevede fișa postului. Dacă era alta legislația și nu trebuia să așteptăm 56 de zile, ci 30 de zile, așa cum cerem de mult timp, prindeam toată perioada“, a ripostat primarul. „Orice mi-ați spune, nu mă convingeți. Eu doar v-am ridicat o problemă pertinentă“, a încheiat Badea duelul verbal. În ciuda discuțiilor, proiectul a fost votat fără probleme. Ce va fi, numai Dumnezeu știe.
