Slatina, orașul de aluminiu



Slatina s-a impus din cele mai vechi timpuri ca un important centru comercial și meșteșugăresc. Și astăzi se poate mândri cu o platformă industrială destul de puternică, uzina de aluminiu fiind cea mai cunoscută şi cea care a dat şi emblema orașului.

În Slatina se înființa în 1850 o fabrică de bere, iar în 1881 apărea un „fierăstrău cu aburi“ instalat în apropiere de Olt. Statistica industrială pe 1899-1900 menționa stabilimentele industriale din Slatina, printre care o fabrică sistematică de cherestea, proprietate a francezului Th. Raux (1892), fabrica de făinoase a lui Toma Vasile (1885) ori moara Aluta, care apare în 1912. Anii trec, vremurile se schimbă. În timpul regimului comunist au fost create în Slatina câteva unități industriale importante: Întreprinderea de Aluminiu, Întreprinderea de Prelucrare a Aluminiului ALPROM, Întreprinderea de produse carbonoase, Întreprinderea de pistoane auto și piese turnate din aluminiu, Întreprinderea de utilaj alimentar, Întreprinderea de confecții textile și Întreprinderea de țevi. Slatina se impunea pe harta industrială ca un oraș puternic.

O industrie înfloritoare

Criza economică din ultimii ani din România a adus și la Slatina restructurări masive. Cu toate acestea, o bună parte din locurile de muncă s-au păstrat. „Din fericire, avem patru-cinci unități industriale mari și foarte mari, rămase după regimul comunist, care s-au restructurat și care, în prezent, fac parte din grupuri multinaționale de firme. Există producție de aluminiu, o fabrică de țevi care s-a restructurat, dar care este destul de performantă în raport cu ce se întâmplă în alte părți. Avem din 2005-2006 o investiție masivă într-o fabrică de anvelope, și o fabrică de material care reprezintă structura de rezistență a anvelopelor. De asemenea, o fostă făbricuță de cabluri electrice care s-a restructurat este, în acest moment, unul dintre principalii producători de fibră optică din Europa de Sud-Est. Această fabrică deja își mărește capacitatea de producție în parcul industrial al Primăriei Slatina cu încă 300 de angajați în primă fază. Suntem o localitate care dispune de 15.000 – 20.000 de locuri de muncă în sistem industrial, un lucru care este benefic atât pentru viața economică, cât și pentru cea administrativă“, a precizat viceprimarul municipiului Slatina, Cristian Bircea.

Într-un oraș cu un parc industrial destul de puternic, slătinenii se declară mulțumiți. „Din fericire, avem câteva întreprinderi care merg și au câteva mii de salariați, ceea ce ne face să ne simțim bine. Noi față de alte orașe stăm bine din punct de vedere al locurilor de muncă“, mărturișeste Alexandru Bădoi, un slătinean.

Imaginea unui oraș prosper

Cine trece prin orașul de pe malul Oltului nu are cum să nu constate schimbările ce au loc. Imaginea cenușie pe care ți-o ofereau odinioară blocurile de locuit a căpătat culoare, căci mare parte dintre ele sunt reabilitate. „Mai mult de 40 la sută din numărul de blocuri sunt reabilitate în Slatina. Cred că ne numărăm printre municipiile care au folosit cel mai mult fonduri guvernamentale și europene, dar și fonduri proprii în reabilitarea blocurilor. Rezultatul imediat se vede în factura de energie pe timp de iarnă, în sensul că se reduce până la o treime chiar și mai mult. În mare parte, blocurile au beneficiat de un sistem de reabilitare cu polistiren. Pe fonduri europene s-a făcut o reabilitare completă, însemnând și schimbarea tâmplăriei cu una energoeficientă, tot astfel cum au beneficiat de reabilitare termică și hidroizolație terasele blocurilor, dar și reabilitarea din punct de vedere termic a subsolurilor, prin placarea lor cu material termoizolant“, a precizat viceprimarul municipiului Slatina, Cristian Bircea.

Infrastructura este un capitol la care Slatina nu este deficitară, deși mai sunt multe de făcut. „Suntem într-un amplu proces de reabilitare a străzilor din municipiu. Vorbim aici de străzile principale, în speță bulevarde, dar și de străzile secundare. Mare parte dintre străzile care sunt în cartierele de locuințe au fost reabilitate. Suntem


într-un amplu proces de reabilitare a străduțelor care nu au avut infrastructură și asfalt“, a mai precizat viceprimarul Slatinei.

Marile bulevarde sunt lipsite de atât de cunoscutele gropi, așa că cei din Slatina se pot lăuda cu orașul lor. „E formidabilă Slatina față de ce a fost. E un oraș frumos și verde. Fostul primar, cu toate păcatele lui, a făcut multe și pentru urbe. Încă se mai construiește, se amenajează străzile. Mai jos de spital, bulevardul s-a modernizat“, ne descrie orașul Alexandru Bădoi, în vreme ce alt slătinean se laudă: „E mult mai bine decât ceea ce a fost odată. S-a transformat foarte mult orașul în ultimii zece ani. Sunt schimbări majore. Au început să se miște lucrurile și pe aici“, a spus Gabriel Nacea.

Lucrurile evoluează, unele proiecte se creionează, în vreme ce altele încep să prindă contur, cum este, de exemplu, cel care vizează construirea Sălii Polivalente. Slătinenii vor avea în toamna anului viitor, conform proiectului finanțat de Compania Națională de Investiții, o Sală Polivalentă cu o capacitate de 3.000 de locuri pentru spectatori. Pe lângă competiţiile sportive pe care le va putea găzdui, aici vor fi amenajate şi spaţii comerciale, dar şi birouri administrative şi săli de conferinţă, iar în faţa clădirii va exista o parcare de 120 de locuri. De asemenea, va fi amenajată o platformă de peste 1.000 de metri pătraţi, ce va oferi posibilitatea organizării de concerte în aer liber.

Slatina continuă să se dezvolte. Odată cu înființarea uzinei de aluminiu, urbea a început să crească din alumină, bauxită, săruri de fluor, cocs și energie electrică, ingredientele necesare fabricării aluminiului, iar astăzi reușește să se alinieze orașelor europene.

Podul peste Olt are nevoie de reabilitare

Podul peste Olt are nevoie de reabilitare (Foto: Traian Mitrache)

Podul peste Olt are nevoie de reabilitare (Foto: Traian Mitrache)

În afară de celebra uzină de aluminiu, emblemă a orașului Slatina, există în această urbe și o emblemă istorică: podul care face legătura între cele două maluri ale Oltului. Ridicat între anii 1888-1891, a fost primul pod de metal peste un râu din România, fiind una dintre primele încercări de a folosi fierul în arhitectură, idee lansată la Expoziția Mondială de la Paris, din anul 1889. După toți anii care au trecut, nevoia reabilitării lui este necesară, date fiind și creșterea valorilor de trafic. „Podul este cuprins în programul de reabilitări al CNADNR -ului, urmând ca într-un timp pe care dânșii îl vor programa să intre într-o amplă reabilitare. Este foarte adevărat că se simte nevoia unui cel de-al doilea pod. Avem speranța că, odată cu realizarea demersurilor pentru autostrada Pitești- Craiova, să apară al doilea pod peste Olt care să descongestioneze Slatina de traficul greu“, a precizat viceprimarul Slatinei.



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de joi, 8 octombrie 2015

Actualitate

» UE alocă 400 de milioane de euro în gestionarea crizei refugiaţilor
» Deschiderea pieței de plăți online pentru reducerea comisioanelor și a fraudelor
» Peste 19.500 de tichete au fost rezervate în cadrul programului “Rabla”
» Mihail Vlasov, fiica și ginerele său, urmăriți penal pentru un prejudiciu de 60 milioane lei
» Amnistia fiscală, extinsă şi la persoanele fizice
» Vâlcea: O femeie a murit, iar o fetiţă de 2 ani a fost rănită într-un accident rutier provocat de un minor
» Prognoza meteo pentru vineri
» Sorin Oprescu va fi transferat la Spitalul Fundeni
» Vâlcea: O femeie a fost reţinută după ce a furat 5.000 de lei şi un telefon mobil
» Jurnalista Svetlana Alexievich a primit premiul Nobel pentru Literatură
» Prejudiciul estimat de statul român în cazul Volkswagen depășește 30 de milioane de euro

Local

» O poveste scrisă cu ac și ață

Dolj

» Banii pentru Parcul „Romanescu“, la mâna lui Dumnezeu
» PSD râde, UNPR și PNL tremură de nervi
» Femeie din Calafat, suspectată că și-a ucis soțul
» Tânăr înjunghiat pe stradă în cartierul Craiovița Nouă
» Patru bărbați, acuzați că au „tras“ de pe carduri
» Vreți căldură? Cereți la Termo!
» Întreruperi energie electrică de mâine
» Festivalul Internațional „Elena Teodorini“, o ediție de anvergură
» Preşedintele CJ Dolj a primit o distincţie în cadrul ICOME 2015
» Tendințele pentru ingineria automobilelor, prezentate la Craiova
» Tinerii, aşteptaţi la Conferinţele BookLand Evolution
» Festivalul Elena Teodorini incepe la Craiova
» Comuna Giurgiţa va avea canalizare
» Depresia, boala secolului
» Craiova, capitala Ingineriei Mecanice
» „Romanescu“, reabilitat cu 9 milioane de euro de la craioveni
» Dolj: Prinşi băuţi la volan
» Ziua educaţiei nonformale în România, la Colegiul Tehnic Energetic Craiova
» Dolj: Cercetat pentru tăiere ilegală de arbori
» Craiovean cercetat pentru nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor

Gorj

» CJ Gorj susţine proiectul „Craiova – Capitală Europeană a Culturii 2021“
» Încep lucrările la Sala Sporturilor
» Festivalul Castanului la Tismana
» Primăria Târgu Jiu a eliberat autorizaţia de construire pentru noul stadion

Vâlcea

» Vâlcea: Percheziții la persoane bănuite de înșelăciune și fals

Sport

» România a salvat un punct cu Finlanda
» Tricolorii mici vor puncte din Luxemburg
» CSU asudă la Govora
» Crosul Toamnei, pe 18 octombrie, în Parcul Tineretului
» Perechea Tecău/Rojer, în semifinale în China
» Pătrunjel a făcut-o pe Dora Mustățea să plângă
» Fotbal – Rezultate, clasamente
» Fotbal – CSU Craiova a primit interzis la transferuri (UPDATE)

Bani & Afaceri

» Evazioniștii practică metode noi de „inginerii financiare“

Sanatate

» Ministrul Sănătății: Campania de vaccinare antigripală va începe la jumătatea lunii octombrie

Magazin

» Horoscop
» Cei mai inteligenţi copii din lume sunt în Singapore
» Bancul zilei

Top